"Fiecare pas spre tine însuți e un pas spre Univers și fiecare pas spre Univers e un pas spre tine însuți.
Dar armonia se naște când cunoașterea de sine și cunoașterea Universului merg mână în mână într-o simetrie perfectă."©

marți, 14 ianuarie 2014

Despre depresie - secretul nostru comun

Despre stările noastre de neputință este greu să vorbim. Pentru că atunci când vorbim este greu să nu retrăim măcar puțin din ele. Oricât de bine ne-am fi închis sufletește pentru a nu simți durerea, oricât de "puternici" ne-am plăcea să credem că suntem, aceste stări există și ne urmăresc chiar și în cazul când am parcurs o bună parte din drumul autocunoașterii.

Acest subiect este tabu mai ales în cazul persoanelor care sunt traineri, coach sau psihologi deoarece zice-se că nu poți ghida pe cineva spre autocunoaștere decât dacă ai depășit definitiv de "căderile". Astfel s-a ajuns să se înrădăcineze falsa credință că psihologii și trainerii sunt supra-oameni și că viața lor este o continuă stare de entuziasm. Sincer vorbind eu nu am cunoscut pe nimeni care să fi ajuns la acea stare de echilibru definitiv ci mai curând cunosc oameni care  au învățat să intre în controlul stărilor lor, să nu mai cadă în dramă și să facă față cu ușurință sinusoidelor din viața lor.


În realitate cred că tocmai mărturisirile acestor căderi ne apropie. Am avut suficiente experiențe care mi-au confirmat că oamenilor aflați într-o astfel de stare de neputință le face mai bine să știe că toți oamenii trec prin astfel de stări și că acestea sunt firești, decât să fie "încurajați" forțat cu discursuri gen "wooow, dar nu mai gândi negativ", "hai, ieși cât mai repede de-acolo că nu-ți face bine", "lasă că-ți trece", etc. Asta deoarece unele astfel de încurajări pot să adâncească persoana în starea respectivă deoarece adaugă acesteia autoînvinuirile ce vin din percepția că doar ea nu poate ieși din stare, așa cum spuneam și aici (link).

Am găsit de curând o minunată mărturisire care mi-a mers direct la suflet. Este a unui om pe care îl consider extrem de curajos pentru câte puncte pe "i" a pus în cazul acestui subiect atât de delicat. Este vorba despre mărturisirea lui Andrew Solomon – scriitor de reputație internațională, activist în domenii precum cultură, psihologie, politică, sănătate mentală, etc., una dintre cărțile sale "The Noonday Demon: An Atlas of Depression" ("Demonul amiezii: O anatomie a depresiei") câștigând premiul National Book Awards (S.U.A) și fiind în finala premiului Pulitzer în 2002. Consider că este o mărturisire care merită ascultată cu sufletul și dată mai departe cu toată inima..


Articole conectate găsiți aici (link) și aici (link).
Cartea scrisă de Andrew Solomon a fost inclusă în lista The Times a celor mai bune o sută de cărţi ale deceniului, Daniel Goleman descriind-o ca fiind "O călătorie de o sinceritate sfâșietoare printr-una dintre cele mai sumbre încăperi ale sufletului omenesc." A fost tradusă și editată și în limba română :
"Demonul amiezii" - comandă online aici-link - transport gratuit oriunde în țară.
Recomand de asemenea:
- "Exerciții de meditație pentru depașirea depresiei" - M. Williams, J. Teasdale, Z. Segal, J. Kabat-Zinn - comandă online aici-link;
- "Ieșirea din depresie" -Dominique Barbier- comandă online aici-link;
- "Învinge depresia înainte ca ea să te învingă" -Robert L. Leahy- comandă online aici-link;
- "Flux. Psihologia fericirii" -Mihaly Csikszentmihalyi- comandă online aici-link;
- "Despre fericire, viață și multe altele" -Dalai Lama- comandă online aici-link.

***
Dacă ești pentru prima dată aici, își urez bun venit! Sper să găsești subiecte utile în lista "Articole recomandate" sau în tabelul cuvintelor cheie, ambele fiind situate în coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag  💗*>:D< îmbrăţişare



7 comentarii:

Anonim spunea...

Buna Adina!
Interesant si de actualitate subiectul adus in discutie. Ca si in cazul cancerelor se poate aprecia ca este una din maladiile dominante din cea de-a doua parte a secolului XX, cu o etiologie cetoasa si cu un tratament vesnic experimentativ. Apreciez ca aproape toti oamenii au "gustat" din aceste stari mizerabile pe care le numim depresii, unii pentru durate scurte, cei "norocosi", si altii pentru durate lungi sau extrem de lungi, pentru care ideea suicidului poate parea la un moment dat chiar o solutie salvatoare. E dificil de apreciat daca este bine sau mai putin bine sa frecventezi o asemenea afectiune pentru a realiza cat de frumoasa si interesanta este viata in absenta ei. Aparitia si extensia maladiei duce la ideea ca omenirea si-a "facut-o cu mana ei" si tot ea trebuie sa ii dea si de cap. Fericiti cei care, genetic sau conjunctural, si-au putut dezvolta anticorpi specifici, transformand-o intr-o afectiune auto-imuna.
Multumesc!(E.A.)


Unknown spunea...

Si eu am depresie si iau pastile. Si tot traiesc cu gandul ca, poate odata si odata o sa depasesc. Mai fac si Reiki. Sper sa ma insanatosesc.

Unknown spunea...

Am avut o vecina cu depresie , dar din pacate s-a aruncat de pe bloc si a murit.

Derrick spunea...

Multă lume percepe depresia ca pe o simplă tristeţe sau ca pe a fi mohorât. Adevărul e că depresia e mai mult decât tristeţe.

Anonim spunea...

Minunate cuvinte si foarte de ajutor video cred ca multi dintr-e noi ar trebui sa trateze depresia ca pe un lucru important si sa ceara ajutor daca se confrunta cu ea.
Acum 1 an si umpic am fost diagnosticat cu depresie usoara...desi eu nu am simtit ca fiind o problema usoara.
O perioada am refuzat sa iau tratament fiindu-mi frica de cum vor reactiona oameni din jurul meu si fiind convins ca nu am nevoie de pastile pentru ca eu nu sunt nebun (eu credeam ca a avea depresie inseamna a fi nebun) dar ulterior am inceput sa iau acele pastile considerand ca eu...ca viata mea este multe mai importanta decat ce cred ceilalti in cazul in care vor afla si ca a fi depresiv nu inseamna a fi nebun.
Pot spune ca am avut noroc cu un doctor care nu s-a uitat la mine ca la o persoana cu mila (nu-mi place sa fiu privit cu mila) si care mi-a spus ca multe persoana sufera sa au suferit de depresie chiar si dansa si ca depresia nu o au oameni slabi ba din contra o au oameni puternici care ajung la un moment in care simt ca "s-a umplut paharul".
Nu pot spune ca am scapat de depresie dar pot spune ca pot sa tratesc cu ea ca acum pot vedea si lucrurile frumoase din viata si sper sa traiesc o viata lunga si sa pot sa traiesc cu aceasta depresi.

Unknown spunea...

Cum te găsesc pe fb?

Adina Amironesei spunea...

@ Claudia Balbaie:
Pe facebook sunt aici-link.