"Fiecare pas spre tine însuți e un pas spre Univers și fiecare pas spre Univers e un pas spre tine însuți.
Dar armonia se naște când cunoașterea de sine și cunoașterea Universului merg mână în mână într-o simetrie perfectă."©

Click pe banner pentru detalii

vineri, 31 martie 2017

Universuri paralele versus reîncarnare

Puțini oameni au reușit să-și găsească liniștea minții înainte de a căuta răspunsuri la cele patru întrebări fundamentale: "Cine suntem?", "De unde venim?", "Ce sens are viața?" și "Ce se întâmplă după moarte?". De fapt, în lipsa găsirii unui sens al vieții, foarte puțini ar reuși să-și păstreze echilibrul psiho-emoțional. Dacă ați trăit vreo furtună care să vă dezechilibreze majoritatea credințelor, atunci știți cu siguranță cum se simte asta 😁

În această goană nebună după răspunsuri, oamenii aflați în diverse etape ale transformării interioare sunt dispuși să preia orice credință este convenabilă interesului de moment, orice îi face să se simtă mai bine, de multe ori chiar fără să-și pună întrebări simple în privința gradului de certitudine și adevăr a ideii pe care o preiau. Interesant este că după o vreme, ideea respectivă preluată de-a gata devine pentru persoana în cauză de necontestat și de ne-chestionat. Bineînțeles, asta duce la un blocaj al omului respectiv în etapa în care se află, care nu ar fi atât de important dacă nu ar avea consecințe nefaste asupra calității vieții și relațiilor acestuia.

Una dintre credințele în care mulți oameni rămân blocați, cumva din nevoia de sens a experiențelor pe care le trăiesc, este reîncarnarea. Cum spuneam și mai demult, din toate poveștile de viață pe care le-am ascultat, am constatat că obsesia cunoașterii vieților "anterioare" maschează frumos găsirea unor justificări dragi ego-ului (gen: poate, poate, vom fi fost cine știe ce regi/regine, împărați/împărătese 😁 sau poate găsim o justificare pentru a ne purta aiurea cu X sau cu Y, fără să mai simțim vinovăție când facem asta, etc.). Cam cum este tratată astăzi credința în reîncarnare..? În unele medii - la gradul de adevăr a unei științe. :(

Din acest motiv am răspuns cu drag invitației domnului Constantin Luca (căruia îi mulțumesc) de a face o emisiune pe acest subiect gândindu-mă că unele clarificări ar putea fi de folos celor interesați. Pentru a vă oferi mai multe argumente în favoarea universurilor paralele, am lipit în continuarea emisiunii un material ce cuprinde părerea domnului prof. univ. dr. Virgil Băran de la catedra de Fizică Cuantică a Facultății de Fizică București și câteva întâmplări reale a căror singură posibilă explicație ar fi existența universurilor paralele. Vizionare plăcută și.. cu folos.


Când auzim de universuri paralele, inevitabil ne duce gândul la călătorii între ele, călătorii în timp și altele din gama. De aceea dau mai departe și materialul de mai jos - o ediție a emisiunii Mistere la Granițele Cunoașterii - în care domnul Daniel Roxin îl are ca invitat pe domnul fizician Andrei Dorobanțu - cercetător din partea României în cadrul proiectului ATLAS al CERN. Este un om minunat cu o cultură extraordinară, așa că sunt sigură că expunerea sa vă va aduce mai mult decât un dram de cunoaștere în plus.. 


Pentru cei care vor să pătrundă mai adânc în tainele universului recomand cărțile lui Brian Greene care au darul de a explica lucruri complicate pe înțelesul tuturor și au calitatea de a fi mai palpitante decât un film SF (transport gratuit oriunde țară indiferent de valoarea comenzii):
"Universul elegant" - comandă online aici-link;
"Realitatea ascunsă" - comandă online aici-link;
și încă trei cărți dragi mie:
"Cosmos" -Carl Sagan- comandă online aici-link;
"Lumea și demonii ei" -Carl Sagan- comandă online aici-link;
"Cosmos" -Ervin Laszlo, Jude Currivan- comandă online aici-link.
***
ANUNȚ: În perioadele 12-16 iulie și 24-28 august vă invit în TABĂRĂ într-un spațiu special, de la suflet la suflet, dincolo de (pre)judecăți, să regăsim Bucuria de A FI. Vom discuta despre eliberarea tiparelor mentale și emoționale, despre cum să facem pace cu noi înșine și cu lumea (*seminarul 'Evoluția Conștientă pas cu pas' este inclus!) și vom face exerciții de conectare cu interiorul ființei, cu natura, respirație conștientă, etc. Serile vor fi de inspirație și povești - la lumina sufletului și a focului de tabără.. Detalii AICI-LINK, vă aștept cu drag și bucurie 💗
***
Dacă ești pentru prima dată aici, îți spun bine ai venit! Toate articolele și materialele pe care le vei găsi în acest spațiu virtual au darul de a ne ajuta să creștem și să devenim din ce în ce mai conștienți de posibilitățile noastre și de natura realității în care trăim. Poți căuta un subiect anume utilizând listele "Articole recomandate" și cea a cuvintelor cheie din coloana din dreapta sau punând un cuvânt în căsuța "caută" din aceeași coloană (sus). Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag  💗*>:D< îmbrăţişare



duminică, 26 martie 2017

Cel mai mare obstacol în calea realizărilor (+ recomandare film)

Fiecare om este capabil să ofere ceva semnificativ în viața celorlalți. Și nu vorbesc aici despre a oferi ceva familiei sale, ci Marii Familii din care facem parte cu toții - Umanitatea. Pentru că fiecare s-a născut cu un dar unic, unul de care nu beneficiază nici un alt om din cei 7.493.449.400 care există în momentul în care scriu. Și chiar dacă acest număr crește cu fiecare secundă, se naște fiecare cu un dar unic. Nu e fascinant? Pe mine, chiar și simpla conștientizare a acestui fapt, mă face să privesc lucrurile într-o nouă perspectivă.

Aud deja comentarii cârcotașe :)) de genul: "ei lasă că nu-i chiar așa", "nu sunt chiar toți capabili de ceva notabil", "tu nu vezi care-s rezultatele la bac?", etc. Privind la suprafață da, așa pare. Dar poate cineva ști cu siguranță de ce ar fi (fost) capabil fiecare dacă ar trăi într-un mediu decent, dacă ar avea parte de o educație potrivită, de căldură sufletească și de încurajări? Nu. Nu putem ști. Eu cred că fiecare om ar înflori dacă aceste condiții ar fi îndeplinite măcar la minim. Oricum, poveștile pe care mi le-au dăruit oamenii la serile de povești mi-au demostrat și îmi demonstrează de fiecare dată faptul că: atunci când omul este foarte hotărât și dispune de o voință de fier reușește să depășească chiar și condițiile vitrege de mediu, de educație, etc.

Dintre oamenii care-și cunosc darul, foarte mulți nu îndrăznesc să-l ofere lumii, nu îndrăznesc să se arate lumii, din cauza unui motiv foarte des întâlnit formulat gen: "nu sunt perfect pregătit, vreau să perfecționez abilitatea, talentul pe care-l am". Desigur, e minunat să ne dorim să fim foarte bine pregătiți în domeniile în care activăm sau urmează să activăm. Însă perfecționismul și teama de a nu ne ridica la standardele cele mai înalte e foarte posibil să se transforme în reale obstacole în calea lucrurilor pe care dorim să le realizăm.

Cunoscând foaaaarte bine perfecționismul din propria experiență 😁 și din lungul meu drum pe care l-am parcurs pentru a-mi schimba profesia, m-am gândit că mulți oameni sunt acum în cursul unor profunde schimbări (inclusiv de profesie) și poate le-ar fi de folos fragmentul de mai jos extras dintr-o carte foarte dragă mie: "Darurile imperfecțiunii" scrisă de minunata Brené Brown. Enjoy!
***
"Fiind eu însămi o perfecționistă în recuperare și o persoană care aspiră să se simtă bine cu ea însăși și să se considere suficient de bună, consider că este foarte util să spulber câteva dintre miturile legate de perfecționism și să ofer o definiție care să indice limpede ce este acesta și ce efecte are el asupra vieții noastre.

Perfecționismul nu este același lucru cu încercarea de a-ți atinge potențialul maxim. El nu are nimic de-a face cu creșterea personală și cu acumularea sănătoasă de realizări. Perfecționismul este convingerea că dacă vom trăi, vom arăta și vom acționa perfect, ne vom reduce sau vom evita complet vinovăția, judecățile critice și rușinea. Cu alte cuvinte, el este un scut. Perfecționismul este o armură ce cântărește 20 de tone pe care o purtăm convinși că ne va apăra, dar care în realitate ne împiedică să ne luăm zborul.
Perfecționismul nu este auto-îmbunatățire. În esența lui, el este o încercare de a obține aprobare și acceptarea celor din jur. Majoritatea perfecționiștilor sunt educați de mici să fie lăudați pentru performanțele și realizările lor (note, bune maniere, respectarea regulilor, pentru a fi pe placul celorlalți, înfățișare, sport, etc.). De-a lungul drumului, ei au adoptat convingerea periculoasă că: „Eu sunt ceea ce realizez și valoarea mea depinde de cât de bine fac ceea ce fac. Trebuie " fiu pe placul celorlalți, să fac performanță, să fiu perfect". Efortul sănătos de a realiza este focalizat pe sine: cum mă pot îmbunătăți? Perfecționismul este focalizat asupra celorlalți: ce vor crede ei?

Înțelegerea diferenței dintre perfecționism și efortul sănătos de a realiza ceva important este foarte importantă pentru renunțarea la scut. Studiile arată că perfecționismul blochează succesul. De fapt, el conduce cel mai adesea la depresie, anxietate, dependență și paralizie a vieții (incapacitatea de a evolua). Paralizia vieții se referă la ratarea foarte multor oportunități din cauză că ne temem prea tare să ne expunem vreo realizare care s-ar putea dovedi imperfectă. Ea include – între altele – toate visele pe care nu ni le urmăm pentru că ne temem să nu dăm greș, să nu facem greșeli şi să nu îi dezamăgim pe ceilalți. Nimic nu îl înspăimântă mai tare pe un perfecționist ca asumarea de riscuri, căci în joc este chiar prețuirea sa de sine.
***
Al doilea dar pe care îl dau mai departe astăzi este un discurs marca TED care m-a inspirat și care aduce în plus și rezultatele unui studiu care demonstrează faptul că femeile sunt mai predispuse la perfecționism decât bărbații. Sper să vă inspire și pe voi și să fie de folos..


Al treilea dar este un film despre.. curaj - asortat cu subiectul de astăzi. Dar nu e doar despre curaj ci și despre încredere, prietenie și conexiunile profunde care se pot forma între oameni în condiții extreme. Este vorba despre filmul "Everest" care are la bază o poveste reală. Puteți cumpăra dvd-ul sau îl puteți viziona online aici-link, aici-link sau aici-link. Vizionare plăcută :)
***
Cărți recomandate:
- "Darurile imperfecțiunii" -Brené Brown- comandă online aici-link;
- "Imperfecți, liberi și fericiți" -Cristophe Andre- comandă online aici-link;
- "Ridică-te din propria ta cenușă mai puternic ca oricând" -Brené Brown- comandă online aici-link;
- "Curaj" -Debbie Ford- comandă online aici-link;
- "Și nu uita să fii fericit" -Cristophe Andre- comandă online aici-link;
***
Dacă ai ajuns pentru prima dată în căsuța mea virtuală, îți spun bine ai venit! Articolele pe care le vei găsi aici cuprind informații utile pentru dezvoltarea noastră dar și recomandări de filme sau materiale video ce aduc bucurie pentru suflet. Poți căuta un subiect care îți place folosind listele "Articole recomandate", cuvintele cheie din coloana din dreapta și căsuța "caută" din aceeași coloană (sus). Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag   *>:D< îmbrăţişare



luni, 20 martie 2017

Fericirea este... în mintea noastră

Am cunoscut foarte puțini oameni care se consideră fericiți. Dintre aceștia, nu au existat doi care să-mi fi dat două motive identice datorită cărora spun asta. Nu m-a mirat, atâta vreme cât există diferențe foarte mari în ceea ce privește definiția fericirii. De fapt, nu cred că există doi oameni care să o definească la fel 😁

În DEX, fericirea este definită drept "stare de mulțumire sufletească intensă și deplină", numai că mulți oameni consideră că pot ajunge la mulțumirea sufletească doar după ce bifează anumite acumulări materiale și după ce au urcat cât se poate de multe trepte pe drumul împlinirii profesionale. Alții își imaginează că: dacă toți oamenii i-ar plăcea, dacă toți le-ar recunoaște meritele sau i-ar ridica în slăvi în vreun fel anume, atunci ar putea fi fericiți. Consider că impresia asta este datorată într-o anumită măsură culturii noastre bazată pe competiție, societății în care trăim și nu în ultimul rând rețelelor de socializare care au creat un cult al Like-urilor.

Așa cum au spus mulți alții, dar n-am ascultat :)), viața m-a convins că nici acumulările materiale, nici împlinirea profesională, nici recunoașterea celorlalți nu poate aduce fericirea dacă nu o găsesc în mine însămi atunci când aceste lucruri lipsesc. Am învățat că depinde de mine dacă sunt sau nu fericită - acceptând că lumea nu se poate schimba la "comanda" mea și că tot ce pot să schimb este percepția mea față de lume. Desigur, nu ne poate convinge nimeni până nu trăim fiecare experiențele necesare acestor conștientizări :))

Totuși, fiind Ziua Fericirii, m-am gândit să dau mai departe astăzi câteva clarificări pe care le-am găsit într-o ediție a emisiunii "Arta Fericirii" - realizată de Mirela Vasadi Blasius - ediție în care îl are ca invitat pe domnul Prof. Univ. Dr. Daniel David. Emisiunea mi-a plăcut din mai multe motive, cel mai important fiind acela că stabilește de ce fericirea depinde doar de noi și nu de ceilalți, de ce și cum ne producem starea de nefericire fără să fim conștienți de asta și de ce tristețea în anumite doze este sănătoasă 😁 Vă doresc vizionare plăcută și.. cu folos.


Un alt material pe care-l recomand este un scurt discurs susținut de Gen Kelsang Nyema în care aceasta ne împărtășește câteva adevăruri simple dar profunde despre starea de fericire încheind cu un exercițiu foarte util pe care cred că îl poate face oricine. Sper să fie și acest material de folos..


Cărți recomandate:
- "Bucuria. Fericirea care vine din interior" -Osho- comandă online aici-link;
- "Bucuriile înțelepciunii" -Yongey Mingyur Rinpoche- comandă online aici-link;
- "Succesul redefinit" -Arianna Huffington- comandă online aici-link;
- "Marele TU! Descoperiți comorile dinlăuntrul vostru" -Rene de Lassus- comandă online aici-link;
- "Dă sens vieții. Cum să alegi ceea ce contează" -John C. Maxwell- comandă online aici-link;
- "Calea împlinirii personale" -Todd M. Duncan- comandă online aici-link;
- "De la bine la excelent. Fă-ți viața frumoasă" - comandă online aici-link.
***
ANUNȚ - Următoarele evenimente:
- Seară de Inspirație și Poveste la IAȘI pe 25 martie - detalii AICI-LINK înscriere aici-LINK,
- Serile de Inspirație și Povești din Roman continuă, următoarea fiind joi 23 martie - detalii AICI-LINK.
***
Dacă ești pentru prima dată în acest spațiu virtual, îți urez bun venit! Ideea centrală a acestei pagini este Dezvoltarea Personală Integrală așa cum am definit-o aici-link. Poți căuta un subiect care să-ți placă utilizând listele "Articole recomandate", cuvintele cheie din coloana din dreapta și căsuța "caută" din aceeași coloană (sus). Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag   *>:D< îmbrăţişare


miercuri, 15 martie 2017

Cele 5 rânduri ale responsabilității

"Responsabilitatea schimbă totul. În momentul în care decidem că noi suntem persoanele capabile şi responsabile de schimbarea lucrurilor, totul se schimbă. (...) Căsnicia ta, cariera ta, viața ta, compania ta și lumea ta devin mai bune de fiecare dată când unul dintre noi decide pur și simplu să ia inițiativa și să facă ceea ce poate în sfera sa de influență.
Asta nu înseamnă că nu există momente în care viețile noastre, fericirea noastră și succesul nostru sunt influențate semnificativ de forțe exterioare. (...) Dar atunci când alegem să ne concentrăm asupra a ceea ce NOI putem face și asupra felului în care NOI putem acționa, devenim dintr-odată puternici. Pur și simplu, victimele nu creează schimbarea.

Cele cinci rânduri ale responsabilității

Una dintre cele mai simple și, totuși, cele mai profunde experiențe ale vieții mele mi s-a întâmplat într-un avion, în ianuarie 2002. Era o zi cu gheață și ninsoare în Cleveland şi am ajuns la timp pentru a fi ultimul care se urcă în avion înainte de a se închide ușa. Mi-am dat seama rapid că toți cei din jurul meu erau într-o dispoziție foarte proastă. Nici nu m-am așezat bine, că străina de lângă mine a spus: "Șeful meu este atât de idiot! Mă trimite pe mine până aici, în locul ăsta uitat de Dumnezeu. Clientul nu cumpără niciodată nimic şi niciodată nu va cumpăra ceva. Șeful meu este atât de idiot." Auzindu-i diatriba, omul de pe partea cealaltă a culoarului a intervenit cu propriul comentariu: "Nu doar că șeful dumitale este idiot, doamnă, dar cei care conduc această linie aeriană sunt și ei idioți. Nu avem spațiu pentru picioare, suntem în întârziere ca întotdeauna și priviți la gheața de pe aripile astea – probabil că o să murim din cauza asta."
După ce-am decolat, dispoziția a rămas aceeași și virusul negativ s-a răspândit. Curând, toţi cei din jurul meu se plângeau de lume, de companiile lor, de partenerii lor de viață și a devenit din ce în ce mai rău. Până și eu îmi făceam șeful idiot, iar eu lucrez pentru mine însumi! 
Era un adevărat festin al negativității și al gândirii de victimă. Ca toate festinurile cu mâncare de fast-food, totul avea gust bun în timp ce era înghițit, dar după aceea, toți ne-am simțit mai rău.

Cam la cinci rânduri în fața mea, lângă peretele etanș, stătea o mamă cu fiul ei de doi ani. În timpul primei jumătăți de oră a zborului, copilul tot încerca fără succes să-și ridice capul deasupra scaunului pentru a privi în spate. De câteva ori i-am văzut capul, altădată i-am văzut sprâncenele, dar abia după patruzeci de minute de zbor a reușit să-și ridice capul deasupra scaunului și și-a odihnit bărbia şi mâinile pe marginea acestuia. Semăna oarecum cu o veveriță.
Când a văzut toți pasagerii din spatele său, a zâmbit cu cel mai larg, cel mai natural zâmbet văzut vreodată. În câteva clipe, acel copil a transformat cele cinci rânduri din spatele său. Doamna cu șeful-meu-este-un-idiot a început să-mi vorbească despre copiii săi. Tipul cu compania-aeriană-este-condusă-de-idioți a încetat să se mai plângă și a început să se maimuțărească în încercarea de a convinge băiatul să zâmbească din nou. Cineva a spus: "Noi toți ar trebui să fim mai pozitivi, așa cum este copilul acela" și mi-a sugerat să merg să-l împrumut. Când m-am oferit să iau copilul din brațele mamei pentru câteva clipe, mama sa a acceptat bucuroasă pauza și vizita băiatului la rândul șase a schimbat atmosfera în câteva minute.

În timp ce eram la 9 000 de metri altitudine trăncănind deasupra Vestului mijlociu, am avut o epifanie pe care am ajuns să o numesc Principiul Celor Cinci Rânduri: cei mai mulți dintre noi au colosala putere de a influența cam cinci rânduri în jurul nostru, dar ne petrecem cea mai mare parte a timpului gândindu-ne la şi discutând despre ce ar trebui să facă altcineva, într-un alt avion sau pe un alt rând. Mai mult de atât, aproape orice problemă cu care ne confruntăm – de la încălzirea globală și terorism, până la moralul deplorabil dintr-o companie și comportamentele de intimidare din școli – este o problemă privitoare la cele cinci rânduri. Mai exact, problema este doar amalgamul format din ceea ce fiecare dintre noi face în cele cinci rânduri ale noastre. Să luăm ca exemplu o problemă aparent de nerezolvat.
De ce reprezintă încălzirea globală și un mediu care se deteriorează o problemă atât de supărătoare? Deoarece mediul, ca majoritatea problemelor, este o problemă privitoare la cele cinci rânduri. Ai putea spune că guvernul trebuie să ia inițiativa, însă problema este rezultatul compus din deciziile pe care fiecare dintre noi (și companiile noastre) le ia în cele cinci rânduri ale noastre – mașinile pe care le conducem, excursiile pe care le facem sau nu, mâncarea pe care o mâncăm, alegerile pe care le facem în privința a ceea ce cumpărăm, reutilizăm sau reciclăm și așa mai departe. Pe de o parte, cele cinci rânduri ale noastre nu contează cine știe ce, dar, pe de altă parte, problema va fi soluționată doar atunci când fiecare dintre noi va face ceea ce poate în cele cinci rânduri ale sale.

(...) Dacă începem toți cu cele cinci rânduri ale noastre, putem rezolva fiecare problemă cu care ne confruntăm. Fiecare provocare pe care o avem poate fi rezolvată. De fiecare dată când ești tentat să crezi că nu contează dacă intervii, amintește-ți de principiul celor cinci rânduri: dacă fiecare dintre noi începe de acolo de unde se află și face ceea ce poate, orice este posibil. Este ușor să arăți cu degetul spre altcineva, dar, în cele din urmă, nimeni nu face nimic." - fragment din cartea "Ia inițiativa!" scrisă de John Izzo
***
Fie că acționăm conștient, fie că re-acționăm (inconștient), suntem fiecare responsabili pentru acțiunile noastre. Și nu doar pentru ceea ce facem, ci și pentru ceea ce gândim și emitem energetic. Deoarece, așa cum știm, chiar dacă nu avem un simț bine definit pentru energie, respingem instinctiv oamenii pe care-i simțim agresivi.
A fi conștienți de responsabilitățile noastre înseamnă, printre altele, să respectăm promisiunile pe care le facem, să fim atenți la modul în care interacționăm cu ceilalți măcar la nivelul "ce ție nu-ți place altuia nu face". Cred că acesta este nivelul minim de la care putem avea pretenția unei relaționări conștiente. Dar acesta este un subiect mult prea important, așa că o să-l las  pentru altădată.. 😁
Acum, iată câteva argumente științifice care pun în evidență modul în care influențăm oamenii și mediul din jurul nostru prin starea pe care o avem în fiecare clipă. Vizionare plăcută și.. cu folos 💗


Articole conectate: Coerența globală, Transa urbană și compasiunea și Cum ne facem rău unii altora  Despre victimizare și consecințele ei asupra sănătății noastre am vorbit aici-link.
Recomand cu drag:
- "Ia inițiativa!" -John Izzo- comandă online aici-link;
- "Cele cinci secrete pe care trebuie să le descoperi înainte de a muri" (CD) -John Izzo- comandă online aici-link.
***
În cazul în care este prima dată când ai ajuns pe această pagină, îți spun bine ai venit! Sper ca ceea ce vei găsi să răspundă întrebărilor și căutărilor tale, astfel încât să-ți placă să te întorci din când în când. Sunt 580 de articole care te așteaptă, așa că ai de unde alege 😁 Pentru a căuta mai ușor un subiect poți folosi listele "Articole recomandate", cuvintele cheie sau căsuța "caută" din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag  💗*>:D< îmbrăţişare



marți, 7 martie 2017

Despre Inițiative și Tranziție (documentar important)

Trăim într-o cultură unde arătatul cu degetul a devenit sport național și punerea la zid a vinovaților a ajuns să fie singurul lucru care contează. Adică, după asta - nimic. Facem asta aproape din inerție în loc să punem accentul pe găsirea soluțiilor la problemele care ne deranjează și a modalităților de colaborare în vederea depășirii acestor probleme. Mulți oameni care promovează colaborarea, au idei valoroase și FAC ceva în acest sens nu ajung să fie auziți din cauza tiparelor de gândire formate de "educația" care se face la tv, radio și în mediile online.

Știu cum e să vezi cum doar scandalurile prezintă interes, știu cum e să te simți neputincios în fața tăvălugului știrilor mondene de scandal care ocupă timpul oamenilor captând curiozitatea acestora cu titluri irezistibile. De fapt este și motivul pentru care am lipsit de pe blog. M-am axat pe "Serile de Inspirație și Poveste" pe care le organizez (în Roman și în alte orașe) care pentru mine au jucat și rol de cercetare. Spun cercetare deoarece m-au ajutat să reformulez seminarul "Evoluția Conștientă pas cu pas" pentru a-l aduce cât mai aproape de nevoile oamenilor. 

Am constatat de-a lungul vremii că majoritatea oamenilor sunt dispuși să facă ceva pentru comunitatea în care trăiesc, însă sunt urmăriți de gânduri precum: este greu să faci ceva de unul singur, este dificil să faci singur ceva semnificativ, este prea puțin pentru o schimbare care să fie vizibilă, etc. Știu că diferențele de opinie ne separă până în cele mai mici amănunte și că nu cunoaștem valoarea colaborării pentru că nu ne-a învățat nimeni. Știu că am fost educați să așteptăm ca guvernul să le rezolve pe toate și să fie responsabil pentru toate. Însă, dacă privim cu atenție la cum merg "treburile" (nu doar în România ci și în alte țări), vom deveni conștienți că nu vom putea avea niciodată o viață mai bună dacă stăm și așteptăm cu mâna întinsă și mergem în continuare pe principiul "să ni se dea".

Special pentru cei cărora le pasă ce se întâmplă cu România, care au conștientizat că dezbinarea nu duce nicăieri și că doar colaborarea ne poate ajuta să supraviețuim ca popor și să ne păstrăm adevăratele valori și tradiții - am reeditat un documentar extrem de important numit "În Tranziție". Consider că este foarte important prin conceptul pe care îl transmite, un concept  de dezvoltare sustenabilă care a adus bunăstarea în peste 1800 de comunități de pe glob în moduri diferite, potrivite fiecărui loc în parte.

Principiile care stau la baza acestui concept de dezvoltare durabilă au fost centralizate într-un material numit Abecedarul Tranziției - care e musai de citit aici-link sau aici-link. "Modelul Tranziției este un set larg de principii și practici din lumea reală care au fost consolidate de-a lungul vremii prin experimentare și observație de către comunități pe măsură ce acestea înaintează în tentativa de a pune bazele rezistenței locale și de a reduce emisiile de carbon. Este practic cel mai promițător mod de angajare a persoanelor și comunităților în întreprinderea de acțiuni îndrăznețe și necesare pentru atenuarea efectelor sfârșitului producției de petrol și ale schimbărilor climatice."

Modelul orașelor În Tranziție promovează:
- reconectarea omului și a societății umane cu natura prin educație informala și implicare fizică în activități specifice,
- grădinărit și permacultură în orice medii: urban/rural,
- recreere de comunități formale sau informale, spontane sau pe termen lung,
- monede alternative (LETS – Local Exchange Trading Systems),
- economie alternativa, localizată,
- economie/intreprinderi sociale,
- reskilling - redobândirea abilităților și cunoștințelor de interacțiune cu natura și procesele de producție primare vieții,
- descentralizare și relocalizarea producției și resurselor, re-orientarea economiei unei comunități către resursele locale disponibile.

 Inițiative de Tranziție au fost implementate cu succes în comunități mici de 1500-2000 de locuitori dar și mari de 280.000 (exemple găsiți în Abecedarul Tranziției și în filmul documentar de mai jos). În România, semințele acestui concept au fost aduse și sunt popularizate de oameni minunați precum Claudian DoboșAdina MoiseIonut Badică, Laurențiu Cernat și Mihai Abagief iar activitățile pe care aceștia le susțin sunt publicate pe pagina România în Tranziție (link)
În spiritul “sharing is caring” (= a distribui înseamnă a-i prețui pe cei cărora le distribuim materiale) vă propun să distribuiți acest documentar pentru ca informațiile pe care le conține să ajungă la cât mai mulți, cu speranța că vor fi oameni care să le pună în aplicare și să arătăm că și în România SE POATE să trăim în comunități fericite și prospere. Vizionare plăcută și.. cu folos 💗


Ce am constatat din film și din alte materiale pe care le-am analizat în vederea documentării este faptul că singurul motiv pentru care acest model nu a putut fi implementat în anumite comunități a fost format dintr-un mix de: orgolii personale (mulți oameni preferă să moară cu părerea personală în brațe decât să o ducă bine colaborând cu ceilalți), închiderea oamenilor interesați doar de ei înșiși și familia lor (și punct 😁) plus inconștiență multă privind faptul că resursele existente sunt FINITE iar populația crește accelerat. Ce ar fi necesar să reținem este faptul că FIECARE OM poate contribui la bunăstarea comunității și că reunindu-ne în echipe putem schimba viața noastră, a familiilor noastre și a comunităților în care trăim.
***
Recomand cu căldură două cărți care trag un semnal de alarmă, un apel la conștientizarea pericolelor și oportunităților unei lumi cu tot mai puține resurse:
- "Cald, plat si aglomerat" -Thomas L. Friedman- (82% reducere) comandă online aici-link;
- "Ultimul avertisment" -Rebecca D. Costa- (79% reducere) comandă online aici-link.
***
ANUNȚ:
- Prima ediție din acest an a seminarului "Evoluția Conștientă pas cu pas" va avea loc în: BUCUREȘTI - 18-19 martie. Vom vorbi despre etapele transformării interioare, gradele de conștiență, metodele prin care poate fi dezvoltată această abilitate, rescrierea tiparelor de gândire, emoționale și socio-relaționale, construirea unei personalități puternice, dar flexibile la schimbare - totul prin prisma studiilor existente în psihologia transpersonală. Descriere și celelalte detalii se găsesc AICI-LINKVă aștept cu drag 
- o  Seară de Inspirație și Poveste va avea loc la IAȘI pe 25 martie - detalii AICI-LINK.
- pe romașcani îi aștept ca de obicei la Serile de Inspirație și Povești, următoarea fiind joi 9 martie - detalii AICI-LINK.
***
Dacă este prima dată când ai pășit pragul acestui mic univers, îți urez bun venit! Sper ca ceea ce vei găsi aici să-ți aducă măcar un strop de informație și bucurie în plus. Listele "Articole recomandate", cea a cuvintelor cheie din coloana din dreapta și căsuța "caută" din aceeași coloană (sus) te pot ajuta să găsești mai ușor un subiect care îți place. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag 💗


Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...