"Fiecare pas spre tine însuți e un pas spre Univers și fiecare pas spre Univers e un pas spre tine însuți.
Dar armonia se naște când cunoașterea de sine și cunoașterea Universului merg mână în mână într-o simetrie perfectă."©

miercuri, 14 martie 2018

Cine ești când nu te vede nimeni?

Toți oamenii își doresc să fie perfecți. Chiar dacă perfecțiunea are definiții diferite în mintea fiecăruia, toți ne dorim să fim frumoși, inteligenți, carismatici, curajoși, amuzanți, etc. Și dacă simțim că nu suntem îndeajuns de... (oricare dintre atributele enumerate), obișnuim să "jucăm" ca și cum am fi.

Dintotdeauna a fost așa chiar dacă în măsuri diferite. Cărțile, filmele, poveștile - toate ne povestesc că de când e omul cât de cât conștient de sine a învățat să-și modeleze o imagine în fața celorlalți astfel încât să fie la adăpost de ironiile celorlați și să fie acceptat în societate.

Dar, de când au apărut internetul și rețelele de socializare, de când s-a născut ideea de "user" - poți să-ți permiți să fii oricine vrei să fii - de la Napoleon la Vlad Țepeș, de la Regina Internetului la Don Juan, de la Îngerașul Luminii până chiar la... Dumnezeu (desigur, cu poze și tot tacâmul necesar pentru un profil demn de luat în seamă).

În cazul în care suntem destul de sinceri, purtăm la profil numele real și poza (aproximativ) reală 😁 Dar putem lucra la imaginea noastră prin ceea ce postăm/recomandăm, prin comentariile pe care le punem, prin Like-urile pe care le dăm. Este loc suficient de "jonglat" și aici 😃.

Și totuși.., până unde putem merge? Care sunt consecințele acestor acțiuni?

La prima vedere nici o astfel de acțiune nu rănește pe cei din jur. Ai putea spune: ce, dacă eu vreau să visez/să mă joc? Cui ar putea face rău treaba asta?


În mod direct posibil să nu facă rău nimănui deși și aici depinde de comportamentul "user"-ului respectiv. Dar așa, unul câte unul, participând fiecare cu părticica lui, am reușit să creăm o cultură în care nimeni nu mai are încredere în nimeni, în care oamenii care simt tristețe ajung să se creadă defecți sau nebuni, pentru că, deh, "uite, X e mereu cu gura la urechi de fericit și îi merge mereu bine."

Putem aminti și de cazurile mai grave ale unor tineri care, ajungând să creadă că în viață tot ce contează e imaginea (pe Facebook, Instagram, Youtube, etc.), au ajuns în pragul sinuciderii când Like-urile și comentariile pozitive au scăzut/s-au oprit..

Desigur, subiectul este unul vast. De exemplu, am putea merge dincolo de imaginea superficială, trecând la diferențele dintre principiile pe care le afișăm/predicăm și acelea pe care le respectâm când nu ne vede nimeni.

* Legat de acest aspect mi-amintesc o întâmplare pe care mi-a povestit-o o bună prietenă. Participase la o întâlnire legată de un proiect ce prevedea diverse acțiuni ecologice, de colectare a deșeurilor, etc. Și, la prima pauză, când un grup masiv a ieșit din clădire la fumat, majoritatea a aruncat mucurile de țigară la întâmplare, fără măcar să sesizeze inconsecvența dintre principiile pe care le susținuseră în discuții și acțiunile lor.

"Caracterul, spunea un înţelept, este ceea ce facem atunci când nu ne vede nimeni. Nu este acelaşi lucru cu reputaţia – ceea ce alţi oameni cred despre noi. Nu se confundă nici cu succesul sau cu realizările. Caracterul nu este ceea ce am realizat, ci ceea ce suntem." - Bill Hybels.

Sunt multe lucruri care se pot observa pe această temă, dar asta se întâmplă doar dacă-ți oferi timp să observi/analizezi imaginea de ansamblu.

Aceste lucruri m-au convins că e util să abordez subiectul într-una dintre edițiile emisiunii "Orizontul Cunoașterii" realizată de Costel Luca (căruia îi mulțumesc pentru invitație). Am vorbit despre motivele accentuării diferențelor dintre Eul public și Eul privat, povara promovării unei imagini publice false, despre măsura în care acest comportament distruge încrederea în oameni, despre formarea și efectele toxice ale generalizărilor și prejudecăților, cum reușim să depășim imaginea afișată de cineva pentru a-l cunoaște, exemple din viața cotidiană și un exercițiu util de autocunoaștere/cunoaștere în relații. Vizionare plăcută și cu folos..



Cărțile pe care le recomand astăzi sunt bineînțeles pe tema de astăzi și consider că aduc clarificări utile cu efecte benefice asupra calității relațiilor noastre (*pe pagina fiecărei cărți găsiți descrierea transportul este gratuit pentru orice comandă oriunde în țară):
- "Jocurile noastre de toate zilele. Psihologia relațiilor umane" -Eric Berne- comandă online aici-link sau aici-link;
- "Ghidul ipocriților" -Péter Demény- comandă online aici-link;
- "Minciunile adulților" -Paul Ekman- comandă online aici-link sau aici-link;
- "Cum să ne purtăm cu personalitățile dificile" -F. Lelord, C. André- comandă online aici-link;
- "De ce oamenii buni fac lucruri rele?" -Debbie Ford- comandă online aici-link sau aici-link;
- "De ce oamenii buni săvârșesc fapte rele" -James Hollis- comandă online aici-link sau aici-link.
***
Dacă ai ajuns pentru prima dată în căsuța mea virtuală, îți spun bine ai venit! Articolele pe care le vei găsi aici cuprind informații utile pentru dezvoltarea noastră dar și recomandări de filme sau materiale video ce aduc bucurie pentru suflet. Poți căuta un subiect care îți place folosind lista "Articole recomandate" și cea a cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag  💗*>:D< îmbrăţişare



Niciun comentariu:

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...