Fiecare dintre noi s-a intrebat măcar o dată ce este fericirea și ce am putea face ca starea să devină una durabilă. Mi-a trebuit ceva vreme să înțeleg că fericirea nu depinde factori externi așa cum am crezut inițial.
Un film care mi-a oferit multiple clarificări și lămuriri asupra acestui subiect, dar și asupra schimbărilor prin care trecem, este "Living Luminaries" ("Minți luminate") care, chiar dacă a apărut în 2007, este încă prea puțin cunoscut.
Veți avea ocazia să ascultați punctele de vedere ale multor personalități remarcabile din mai multe domenii:
- unii dintre cei mai vânduţi autori: Marianne Williamson ("Reîntoarcerea la iubire", "Illuminata"), Eckhart Tolle ("Puterea prezentului", "Un nou pământ"), Don Miguel Ruiz ("Cele patru legăminte"), Lary Renard ("Dispariţia universului") şi Matthew Kelly ("Cele 7 nivele ale intimităţii");
- lideri spirituali şi religioşi: Nachum Shiffren Rabinul care face surfing, Rev. Robert A. Schuller (de la Catedrala de Cristal), Venerabilul Lama Tibetan Chodak Gyatso Nupka, Michael Bernard Beckwith, Don Jose Ruiz, Rev. Mary Manin Morrissey şi Dr. Harry Morgan Moses;
- apărători ai drepturilor civile: Geronimo Ji Jaga (Black Panther aka. Geronimo Pratt);
- gânditori contemporani şi învăţători considerați iluminați: Obadiah S. Harris, Ph.D. (de la Universitatea Cercetării Filozofice), Dr. Robert Frager, Rabinul Yitchok Adlerstein (de la Loyola University) şi Rev. Dr. William S. Epps.
Documentarul merită pe deplin timpul și atenția investită. Vizionare plăcută!
Câteva cărți hrană pentru suflet și minte:
"Cum să-ți construiești fericirea" -Christophe André- comandă online aici-link;
"Despre fericire, viață și multe altele" -Dalai Lama- comandă online aici-link;
"Prezența. Arta păcii și a fericirii" (vol.I+vol.II) -Rupert Spira- comandă online aici-link;
"Flux. Psihologia fericirii" -Mihaly Csikszentmihalyi- comandă online aici-link;
"Învinge depresia înainte ca ea să te învingă" -Robert L. Leahy- comandă online aici-link;
"Jurnal 2003-2009" -Oana Pellea- comandă online aici-link;
"Viața nu e mereu roz" -Mel Robbins- comandă online aici-link;
"Iubirea care vindecă" -Gigi Ghinea- comandă online aici-link.
***
Dacă este prima dată când ai pășit pragul acestui mic univers, îți urez bun venit! Sper ca ceea ce vei găsi aici să-ți aducă măcar un strop de informație și bucurie în plus. Listele "Articole recomandate", Resurse video, cea a cuvintelor cheie din coloana din dreapta și căsuța "caută" din aceeași coloană (sus) te pot ajuta să găsești mai ușor un subiect care îți place. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept,
Am primit pe mail un mesaj din
acela forward deja celebru „Scrisoare către țara mea” care NU este scris de
Alexandru Tocilescu chiar dacă circulă sub această semnătură - gasiți informatia
aici (click).
Nu este prima dată când citesc sau
aud injurii la adresa țării, la adresa "sistemului", a partidelor, a
oamenilor politici, etc., se aud critici mereu dacă deschidem televizorul, radioul sau doar dacă ne acordăm timp să ascultăm trecătorii pe stradă.
E cel mai simplu sa înjurăm, să
criticăm, să judecăm. E cel mai simplu lucru. Oricine poate face asta.
Dar cred că a face asta nu înseamnă
decât să facem exact ce fac ei (cei judecați în scrisoarea-mesaj citată) aproape sub aceeași formă. E un "război" care, dus în acest mod, NU se va
termina niciodată.
E un război fără învingători, e
unul doar cu învinși.
E ca o oglindă ce produce mereu aceeași
reflexie, una care mereu ne întoarce ceea ce emitem.
Dar oare nu am facut asta de
secole, de milenii? Nu e vizibil rezultatul? E lumea pe care o vedem peste
tot în jurul nostru, la tv, la radio sau pe stradă = oameni din ce în ce mai
închiși, mai înstrăinați de semenii lor.
Ce-ar fi să încercăm și altfel?
Alfel decât am facut de o istorie întreagă, altfel decât judecându-i pe cei din jurul
nostru, altfel decât găsind mereu vinovați, altfel decât încercând sa îi
schimbăm pe ceilalți.
Oamenii sunt sătui, asta e clar. E
o criză în exterior și una în interior. Numai că cea exterioară este reflexia celei care există în interiorul nostru. Tentația de a da "vina" pe
exterior pentru problemele pe care le simțim în interior este mare. Pentru că e
mult mai simplu așa. Fără asumare. E mult mai simplu să spunem că tot ce e în jurul nostru ne-a provocat
criza interioară. Plus că "sportul" cu găsirea vinovaților în exterior e un "sport" de când lumea și ne-am și obișnuit cu el.
După părerea mea, soluția problemei descrise în mesajul-protest nu stă într-o
reacție de acest tip, nu stă în injurii, în furie și nici într-o revoluție de genul celor care au mai fost. (a se lua în considerare că "reacție" vine de la
"reacțiune" - bine de văzut legea "acțiunii si reacțiunii").
Deja este suficient de cunoscută "legea
oglinzii" numită în Legile Universale (link) și "legea reflectării": "Universul ne reflectă
întotdeauna ceea ce emitem" (ceea ce simțim în interior)". Cu alte cuvinte, când e furtună în interior, e furtună și în "afară".
Inițial și eu am crezut că nu e
decât un slogan, o teorie.
Mai apoi, de voie de nevoie, mi-am propus să o verific. Am
început să schimb una câte una ideile preconcepute pe care mi le formasem de-a
lungul vremii, acelea arhicunoscute de genul "lumea e rea, e perversă, mereu
urmărește ceva", "nu există prieteni ci în spatele oricărui gest
frumos, există mereu un interes" și altele din aceeași gamă.
Am vrut să văd: oare chiar e
adevărat? Oare chiar se schimbă ceva în viața mea dacă eu îmi schimb modul de a
interacționa cu lumea înconjurătoare?
La inceput eram sceptică, pentru
că nu încercam din toata inima...era asemeni unui joc în care tragi mereu cu
coada ochiului la rezultate încercând parcă să păcălești situațiile, să trișezi
măcar puțin ca să nu ieși chiar de tot din confortul oferit de ideile fixe (pentru că DA - ele oferă un
confort). Și este evident că nu reușeam să obțin rezultate, nu se schimba nimic.
Însă când mi-am dat seama că
mințind situațiile sau pe ceilalți mă mint de fapt pe mine (pentru că lucrurile din Univers chiar
sunt conectate, nu e doar o teorie), când mi-am dat seama ca "a trișa", "a
manipula", "a controla" (pe ceilalți) se intorc MEREU la mine,
pentru că eu le-am generat inițial, când mi-am dat seama de toate acestea - am
început să CRED.
Am început să tratez
"jocul" numit VIAȚĂ cu respect și seriozitate.
Așa am început să îi tratez pe
ceilalți exact cum aș fi vrut eu să fiu tratată, chiar dacă nu primeam la început
nimic asemănător.
Am dăruit cu disperare
necondiționat în toate direcțiile și în toate situațiile având CREDINȚA fermă
că trebuie să existe un rost în toate acestea și că, la un moment dat, lucrurile se vor schimba și în fragmentul meu de
"univers".
Și chiar așa a fost! Lucrurile
s-au schimbat. Mi s-au întâmplat și mi se întâmplă lucruri pe care alții le-ar
considera imposibile, iar "răul", "perversiunea" și tot ce
poate fi numit negativ au dispărut în foarte mare măsură din "lumea mea". Mi se întâmplă foarte rar ca cineva să-mi "arate" vreo oglindă "urâtă". Acum sunt convinsă că atunci când eu îmi voi fi schimbat total mentalitatea aceste experiențe vor dispărea din viața mea în totalitate.
E drept, am fost încăpățânată în
credința mea, în sensul că nu am vrut să renunț la ea nici în momentele mai
dificile, nu am vrut sa renunț la a CREDE că Oamenii SUNT în esență BUNI chiar
dacă manifestă de atâtea ori opusul. Nu am vrut să renunț la a CREDE că totul se
întamplă cu un ROST. Un rost pe care trebuie doar să am răbdarea să îl găsesc.
Nu am vrut să renunț la a CREDE că în orice "rău" e și un
"bine". Eu trebuie doar să am răbdarea să găsesc acel
"bine" din "rău".
Așa m-am convins că "legea oglindirii" (link) chiar funcționează, chiar primesc ceea ce ofer, m-am
convins că Universul chiar se "modelează" conform energiei ce eu însămi o trimit în eter.
Da, pare imposibil de schimbat
ceva în lumea asta. Pare imposibil doar dacă ne lăsăm cuprinși de furie, de jocurile politice sau
sociale pe care le trăim noi înșine sau le vedem la TV, dacă ne lăsăm copleșiți
de jocurile de culise pe care le observăm vrând-nevrând în oricare instituție
unde lucrăm sau unde suntem implicați.
Dar asta doar pare. De fapt TOTUL este
POSIBIL. Iar ceea ce trăim fiecare dintre noi depinde numai de noi inșine și nu
de cei din jur. Realitatea fiecăruia dintre noi se modelează diferit deși pare că trăim într-o realitate comună.
Avem nevoie însă de o voință de
fier în a CREDE în faptul că E POSIBIL.
Avem nevoie să CREDEM în faptul
că schimbarea trebuie să plece de la FIECARE dintre noi și vorbesc aici de
schimbarea interioară și de schimbarea mentalității.
Avem nevoie să ne modificăm
unghiul de vedere din poziția de a-l privi și judeca pe celălalt (ceilalți) în
a ne observa pe noi inșine și ceea ce emitem. Pentru că ceea ce emitem se întoarce MEREU înapoi la noi.
Avem nevoie de vindecarea
pesimismului cronic implementat de secole în ADN-ul nostru. Iar asta o poate
face doar fiecare cu el însuși.
Iar pentru asta e nevoie VOINȚĂ și RESPONSABILITATE, de ÎNCREDERE și CURAJ.
Cred cu tărie că undeva acolo, în sufletul oricărui român, încă mai există CREDINȚĂ și CURAJ. Fiind alături unii celorlalți, renunțând la judecăți și critici, putem reuși să regăsim în interiorul nostru toate aceste aspecte, pentru a radia din interior spre exterior schimbarea care ne-o dorim în țara noastră dragă.
Vă îmbrățișez cu drag,
Adina ♥
Dacă ai ajuns pentru prima dată aici, îți spun bun venit! Vei găsi aici o mulțime de informații utile care pot aduce armonie în toate planurile ființei: fizic, psihic, emoțional și spiritual. Poți căuta subiectul care te interesează utilizând listele "Articole recomandate" și cea a cuvintelor cheie (coloana din dreapta). Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
Au existat (și poate nu o dată) în viața fiecăruia momente în care toate lucrurile ni se păreau străine, fără valoare și totul
părea a se duce în jos fără ca noi să ne putem explica neapărat de ce...Au existat și există momente de cădere, de cumpănă
sau de "gol".
Știm cu toții că viața e un lung șir de lecții...dar parcă în acele momente nu iți poți aminti acest lucru.
Murim și ne naștem mereu după fiecare cădere...dar cei renăscuți sunt mereu alții, mereu mai puternici !
Fiecare ardere e necesară. Pentru nesfârșita RENAȘTERE. Depinde de fiecare dintre noi cât de repede ințelegem și acceptăm
acest fapt. De acceptarea acestor schimbări depinde cât de rapid RENAȘTEM dintr-o asemenea stare de vid.
Dau astăzi mai departe un fragment dintr-un satsang cu Mooji în care acesta vorbește despre aceste renașteri. Vizionare plăcută!
***Iată mai jos biografia lui Mooji pe care am preluat-o de pe site-ul acestuia și am tradus-o:
***
Anthony Paul Moo-Young, cunoscut sub numele de
Mooji, s-a nascut la 29 ianuarie 1954 în Port Antonio, Jamaica. În 1969, s-a
mutat în Marea Britanie iar in prezent trăieste în Brixton, Londra. Anthony a
lucrat in Londra ca artist, făcând portrete pe stradă mulţi ani, apoi ca pictor
şi creator de vitralii, iar mai târziu ca profesor la Colegiul Brixton.
În 1987, o întâlnire întâmplătoare cu un mistic
creştin a schimbat viata lui Mooji pentru totdeauna. A ajuns in scurt timp
într-o experienţa directă cu Divinitatea, experimentând o schimbare radicală în
conştiinţă atât de profundă încât din afară, pentru mulţi dintre cei care l-au
cunoscut, parea să fie o persoană complet diferită.
Odata cu acesta trezire a conştiinţei, o
transformare interioară profundă a început, care s-a desfăşurat in timp sub
formă de experiente miraculoase şi intuiţii mistice. Se simţea un vânt puternic
de schimbare in viaţa sa si a observat in sine un îndemn adânc să se predea
complet voinţei divine. La scurt timp după, el a renuntat la postul său de
profesor, a plecat de acasă şi a început o viaţă in simplitate, linişte şi
predare voii lui Dumnezeu, această dorința manifestându-se spontan în el.
Pentru următorii şase ani, Mooji a plutit în derivă
într-o stare de meditaţie spontana, orb la lumea exterioară, desi el ştia asta
in mod constient. Pe parcursul acestor ani, a trăit aproape fara nici un ban,
dar a fost constant absorbit intr-o stare de mulţumire şi bucurie interioara.
Sora lui, Julianne, l-a primit în casa ei cu bunătate şi i-a oferit timpul şi
spaţiul atat de necesar sa infloreasca spiritual, fără presiunile obişnuite şi
cerinţele vieţii cotidiene.
Mooji se referă la această perioadă a vieţii sale
ca fiind "ani de pustiu" (in sensul de inchidere față de exterior) şi
vorbeşte înduioşător de un sentiment profund de a fi "aşezat in poala lui
Dumnezeu". In multe privinte, aceasta perioada nu a fost uşoara pentru
Mooji, dar nu există nici o urmă de regret sau remuşcări în tonul lui când
povesteşte despre el în acei ani. Dimpotrivă, spune despre el insusi in această
fază a vieţii sale ca fiind bogat, binecuvântat şi incărcat de har, încrezator
şi dedicat iubirii.
Din 1999, Mooji predă *satsang* sub formă de
întâlniri spontane, conferinte intensive şi chiar întâlniri unu-la-unu cu multi
care-l viziteaza, din toate părţile lumii, în căutarea experimetarii directe a
adevărului. Puţini dintre profesorii moderni ai tradiţiei Advaita expun
"cunoaşterea Sinelui" şi metode de auto-cercetare, autocunoaștere, cu
atât de multă claritate, dragoste şi autoritate.
Stilul său este direct, clar, plin de compasiune
şi, adesea, plin de umor.
Odată prins în strânsoare de întrebările sale, nu pare să existe nici
un loc pentru a te putea ascunde.
În prezent Mooji preda *satsang* în Brixton,
Londra, unde locuieşte. De asemenea, el călătoreşte în mod regulat în Irlanda,
Spania, Italia, Germania, Brazilia, America de Nord si India, unde conduce
întâlniri satsang, workshopuri intensive si meditatii. El este mereu deschis
întâlnirilor celor ce caută sincer al adevărul, indiferent de locul lor de
origine.
***
(*Satsang* (सत्सं
– pronunţat saţang) vine din Sanskrită, unde „sat” înseamnă adevăr şi „sang”
înseamnă companie. Termenul descrie în filozofia indiană (1) compania
adevărului cel mai înalt, (2) compania unui guru sau (3) comuniunea cu un grup
de oameni care ascultă, vorbesc despre sau asimilează adevărul.)
Lăsați-vă să simțiți energia din filmul
următor...♥
Dacă ești pentru prima dată aici, îți spun bine ai venit! Sper să-ți placă ce găsești și să revii din când în când. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
OSHO : "Viziunea mea de ansamblu este a unei fiinte vii (alive),
intens vii,bucurandu-se de absolut tot ce viata ii ofera...si bucurand-se cu
gratie si recunostinta de intreaga existenta...Si asta este ceea ce inseamna
iubirea de sine...Inseamna ca ai aruncat tot gunoiul respingerii religioase, al
reprimarilor..ai lasat toate idealurile pe care acestea ti le-au dat......si tu
esti acum stand in interiorul tau...ca si cum ai fi Adam si Eva...nici un preot
nu a fost acolo vreodata...nici o religie nu a fost acolo vreodata...esti
incoruptibil...esti intact...curat...
Incepe ca Adam si Eva...macar gandeste-te la ideea asta.
De ce sa te preocupe trecutul ?...Uita-l !... Tu esti primul om
!...Traieste ca si cum nu ai stii cum sa traiesti ...Nimeni nu este acolo sa te
invete...nici o linie de ghidare nu exista...nici o carte care sa-ti spuna cum
sa faci asta sau cum sa faci celalata...Tu tocmai ai fost lasat singur pe o
insula...totul iti este accesibil : inteligenta este in tine, instinctul e in
tine, mintea e in tine, intuitia e in tine...
Acum incepe sa te misti... Da, ai putea sa faci cateva greseli...nu e
nimic in neregula cu asta..asa se invata .
Poate de cateva ori ai sa
cazi...nimic care sa te ingrijoreze..poti sa te ridici din nou . Si...data
viitoare ai sa umbli mai cu grija, mai atent..
Deci tu ai castigat ceva din acea cadere .
Fiecare dintre aceste greseli, fiecare eroare...castigi constant ceva !
Erorile sunt valoroase..greselile sunt strict necesare .
Daca esti cumva protejat de greselisi erori nu vei "creste"
niciodata, nu vei invata niciodata nimic...nu te vei maturiza niciodata.
Asa ca poarta-te ca si cum ai fi primul aici .
Si toata lumea iti sta la dispozitie sa o explorezi ...
Si in explorarea ei, vei fi surprins ca, simultan, lumea ta interioara
este explorata de asemenea...Pentru ca in timp ce explorezi lumea din
afara...intuitia ta devine mai patrunzatoare...inteligenta ta devine mai
ascutita...constienta mai agera..
Si un om cu adevarat implinit este acela care exploreaza ambele lumi,
cea exterioara si cea interioara...si care, in momentul mortii, poate avea un
zambet pe fata : ca a trait total ...si e fericit ca a trait total...ca a ars
lumanarea vietii lui de la ambele capete in acelasi timp..
Cand poti sa arzi lumanarea ta de la ambele capete odata, de ce sa fii
zgarcit si sa o arzi doar la un capat...?...Poti sa te bucuri de o lumina
dubla..si doua flacari in acelasi timp...Bucura-te ! Pentru ca bucuria nu e o
simpla bucurie . Fiecare bucurie este crestere (evolutie) si te aduce mai
aproape de fericire , de extaz .
Si doar daca ai atins starea de extaz..unde poti spune : "Am
ajuns, sunt implinit...scopul existentei in mine a fost atins . Acum daca
moartea vine, este binevenita . Acum, acesta este singurul lucru pe care nu il
stiu."
Un om care poate spune : "Mortea e singurul lucru pe care nu il
stiu...viata o stiu"... va fi entuziast in apropierea ei, va fi dornic sa
o intalneasca...va dori sa plonjeze in ea. Si iata paradoxul vietii:
Cel care este gata sa moara, nu va muri niciodata .
Odata ce este gata sa "sara" in moarte, pentru el moartea
dispare.
Moartea este numai pentru laşi .
Moartea este numai pentru cei care nu au trait, care au ramas morti
intreaga lor viata .
Moartea nu e pentru a fi traita (viu, in existenta asta) .
Cu cat esti mai viu, cu atat moartea este mai departe .
Daca traiesti total, nu exista moarte . Moatea nu exista . Exista doar
viata...viata eterna ."
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)