"Fiecare pas spre tine însuți e un pas spre Univers și fiecare pas spre Univers e un pas spre tine însuți.
Dar armonia se naște când cunoașterea de sine și cunoașterea Universului merg mână în mână într-o simetrie perfectă."©
Se afișează postările cu eticheta libertate. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta libertate. Afișați toate postările

luni, 23 octombrie 2017

Când ești TU pe deplin (+ recomandare filme)

În viața fiecărui om vine un moment în care se îndrăgostește definitiv de autenticitate. E un moment unic în care simți că trebuie să faci totul să te eliberezi de toate măștile pe care le-ai purtat vreodată conștient sau inconștient. E o nevoie interioară, un dor adânc, care în acel moment devine de nestăvilit.

Mărturisesc că am fost de multe ori martora unor momente de autenticitate în care am simțit cu claritate natura sacră a acestora și m-am lăsat să mă topesc în admirație. Sunt recunoscătoare că le-am trăit pentru că știu cât de prețioase sunt și cât de greu le-a fost oamenilor respectivi să ajungă la ele. Pentru că știu exact ce și cât i-a costat pentru a le atinge.

Privită din afară, autenticitatea pare că înseamnă asumare de riscuri. Riscul că cei dragi n-or să te mai iubească, că prietenii te vor părăsi, că nu vei mai fi privit la fel la serviciu, că vei fi privit ca un/o ciudat/ă etc. Ce știu mai puțini oameni e că dinăuntru, autenticitatea înseamnă să fii liber, iar libertatea e mai prețioasă decât iubirea condiționată a celorlalți (te iubesc/apreciez pentru că ești așa, nu altfel).

Încă un lucru mai puțin cunoscut este faptul că eliberarea din constrângerea măștilor pe care le-am purtat ne oferă acces la spontaneitate, creativitate și alte comori pe care ni le dorim necontenit însă la care nu avem acces când suntem preocupați să afișăm "eul perfect" corespunzător situației x sau y.

În plus, când suntem noi pe deplin, maturi și conștienți, găsim în noi resursele și energia să-i ascultăm cu adevărat pe ceilalți, să-i înțelegem, să-i validăm și să-i susținem chiar dacă educația pe care am primit-o în școală a cultivat în noi mai mult ambiții egoiste și mai puțin sau deloc toleranță, acceptare, colaborare.
***
Există multe lucruri care pot declanșa apariția acelui moment în care a fi noi pe deplin devine vital. Unul dintre factorii declanșatori este puterea unui exemplu de autenticitate. Inspirația. De aceea dau astăzi mai departe povestea lui Rosie King. Este o poveste care ne reamintește că putem străluci prin simplitate și autenticitate dându-ne voie să fim diferiți. Vizionare plăcută..


! Dacă îți dorești să depășești o situație dificilă și/sau ai nevoie de susținere sau ghidare în transformarea interioară - îți pot fi alături. Îmi poți scrie un mesaj pe adresa: adina.amironesei@yahoo.com și vom programa o ședință de consiliere. Despre mine găsești informații aici-link.
***
Filmul pe care l-am ales pentru astăzi este unul profund terapeutic ce are la bază o poveste adevărată. Este vorba despre povestea impresionantă a lui Maud Lewis -  născută în 1903 în South Ohio, Nova Scotia (Canada). Deși nu a văzut niciodată o operă de artă și nu a luat lecții de pictură, Maud a surprins în tablourile ei frumusețea și fericirea văzute în jur într-un stil aparte - o lume fără umbre. Filmul "Maudie" aduce în suflet o porție mare de candoare și multă căldură sufletească, îl puteți viziona online aici-link sau aici-link.

Al doilea film pe care îl recomand este filmul românesc "Un pas în urma serafimilor". Mi-e greu să-mi găsesc cuvintele când mă gândesc la el pentru că m-a marcat, e bazat pe o poveste tulburătoare, neașteptată, 100% adevărată (doar numele personajelor sunt schimbate) - care s-a petrecut în Seminarul Teologic "Episcop Melchisedec" din orașul meu - Roman. În cazul în care nu l-ați văzut până acum, este un "must see" pentru toți oamenii de +15 ani. Se găsește pe Netflix sau online aici-link sau aici-link.

Articole conectate:
- Cine ești când nu te vede nimeni?.
- Între adaptare și exprimarea unicității și
- Fii tu însuți! Cu orice preț?.

Cărți recomandate:
- "Drumul către tine însuți" --M. Scott Peck- comandă online aici-link;
- "Dacă m-aș asculta m-aș înțelege" -Jacques Salomé- comandă online aici-link;
- "Puterea autenticității" -Mike Robbins- comandă online aici-link;
- "Cum sa fii tu însuți" -Ellen Hendriksen- comandă online aici-link;
- "Libertatea. Curajul de a fi tu însuți" -Osho- comandă online aici-link;
- "Maturitatea. Responsabilitatea de a fi tu însuți" -Osho- comandă online aici-link;
- "Ghid de supraviețuire în universul profesional" -Jacques Salomé- comandă online aici-link.
***
Dacă ești pentru prima dată aici, îți spun bine ai venit! Toate articolele și materialele pe care le vei găsi în acest spațiu virtual ne ajută să creștem și să devenim din ce în ce mai conștienți de posibilitățile noastre și de natura realității în care trăim. Poți căuta un subiect anume utilizând listele "Articole recomandate" și cea a cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept,
cu drag 💗

miercuri, 16 noiembrie 2016

Despre închisoarea minții, curaj și adevărata libertate

Am avut privilegiul să întâlnesc foarte mulți oameni, mai ales în ultimii ani. Acest lucru m-a ajutat foarte mult să înțeleg și să accept diversitatea și multiplele perspective din care putem privi viața. Acum simt umanitatea ca o sală infinită a oglinzilor.

Unul dintre lucrurile care acum câțiva ani îmi păreau cele mai contradictorii este faptul că cei mai curajoși oameni sunt cei care au trecut prin cele mai grele experiențe de viață. Nu că ar fi vreun instrument cu care să măsurăm cât de grea e o experiență. Știu că măsura în care o percepem mai grea sau mai ușoară ține de fiecare. Însă nu putem nega că unele sunt de departe mult mai dificile decât altele.

Acum, după ce am făcut și alte observații asupra firii umane și a contradicțiilor care ne caracterizează ca specie, mi-am dat seama că nu e chiar atât de contradictoriu faptul că cei mai curajoși sunt exact cei la care te-aștepți mai puțin: cei care au avut de depășit provocări de neimaginat pentru alții.


M-am tot gândit care ar fi motivul "ultim" pentru care se întâmplă acest lucru. Adică de ce ei pot și alții nu. Și mi-am dat seama că ei - curajoșii/încrezătorii - sunt așa deoarece reperele la care raportează Viața sunt altele și perspectiva din care privesc lucrurile este cu totul alta decât a celor ce rămân în stadiul de victimă.

Așa am ajuns la concluzia că reperele și perspectiva din care privim situațiile de viață sunt principalele lucruri care ne ajută efectiv să evadăm din închisoarea minții și să obținem rezultate reale și de durată în procesul de transformare interioară. De fapt, fără schimbarea reperelor și a perspectivei nu cred că e posibilă nici o transformare. Pentru că, așa cum spunea Albert Einstein: "Nu poți face mereu același lucru și să te aștepți la rezultate diferite."

Un astfel de om curajos este Sean Stephenson. S-a născut cu osteogeneză imperfectă ("boala oaselor fragile"), dar și-a depășit condiția și a devenit autor și speaker motivațional, inspirând mii și mii de oameni din toată lumea. În discursul său emoționant, acesta vorbește despre închisoarea minții noastre, încredere în sine, curaj și multe lucruri importante pentru o viață împlinită. Vă doresc vizionare plăcută prin ochii sufletului..


Articole conectate: Mintea - prieten sau dușman?Credințele care ne limitează viața și  Reperele care ne modelează viața. Un documentar de excepție privind jocurile minții noastre și efectul negativ al acestora se găsește aici-link.

Cărți recomandate:
- "Drive. Ce anume ne motivează cu adevărat" -Daniel Pink- comandă online aici-link;
- "Curajul în sălbăticie" - Brene Brown- comandă online aici-link;
- "Curajul de a fi vulnerabil" - Brene Brown- comandă online aici-link;
- "Flux. Psihologia fericirii" -Mihaly Csikszentmihalyi- comandă online aici-link;
- "Începe cu de ce" -Simon Sinek- comandă online aici-link;
- "Exceptionalii" -Malcolm Gladwell- comandă online aici-link.


Dacă ești pentru prima dată în acest spațiu virtual, îți urez bun venit! Ideea centrală a acestei pagini este dezvoltarea personală dar și cunoașterea și explorarea conștiinței. Poți căuta un subiect care să-ți placă utilizând lista cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag 💗


miercuri, 12 octombrie 2016

Privind adevărul în față

Lucrând în învățământ și apoi ca trainer mi-am dezvoltat un fel de abilitate care-mi permite să văd cu ușurință potențialul oamenilor pe care-i întâlnesc. Mă refer la potențialul eliberării de suferință ce există în fiecare dintre noi. Pentru că da, în fiecare dintre noi există această putere interioară. Doar decizia de a acționa în acest sens este diferită de la om la om.

Mi se întâmplă deseori să ascult povești de viață cutremurătoare. În majoritatea cazurilor reușesc să rămân detașată știind că doar detașarea mă ajută să privesc și să ascult limpede iar mai apoi să susțin persoana respectivă în găsirea răspunsurilor proprii. Dar se mai întâmplă din când în când ca detașarea să nu-mi iasă. Deși m-am "prelucrat" în acest sens și am renunțat demult la rolul de salvator.
Se întâmplă să mai pierd din detașare atunci când întâlnesc oameni care mai au doar un milimetru până la eliberarea de suferință și nu-l fac. E foarte greu să stai zen și să privești treaba asta - cum un om bate pasul pe loc deși știe tot ce trebuie să știe și este echipat cu tot ce-i trebuie: intuiție, minte, instinct. E foarte greu să stai impasibil privindu-l cum se învârte în cerc fabricându-și scuze și/sau justificări pentru neputința de a parcurge acel milimetru care i-a mai rămas din drumul către eliberare. E greu mai ales când e vorba de persoane dragi.

Când mi se întâmplă, mi-amintesc urgent trei lucruri (le folosesc ca ancore):

1. Nimeni nu poate lua decizii și nici nu poate parcurge drumul în locul altuia. Chiar dacă-i prețuim pe cei din jurul nostru, e necesar să-i lăsăm să-și ducă experiențele la extrem dacă asta vor. Pentru că în anumite cazuri doar aceste extreme ne zguduie suficient cât să facem saltul de la un sistem de valori la altul, de la o perspectivă din care privim viața la alta.
Gândindu-mă că nu doar mie mi-e greu să privesc suferința oamenilor, dau mai departe un video în care Mooji ne oferă câteva idei care ajută la detașare. Vizionare plăcută și cu folos..


2. Oamenii sunt dependenți de suferință. Da, știu cum sună asta, mi-amintesc cum am reacționat acum mulți ani când am auzit pentru prima dată ideea că oamenii iubesc suferința și sunt dependenți de ea. Dar, da, majoritatea oamenilor consideră suferința drept o cruce pe care trebuie s-o poarte (cu care unii chiar se laudă), un fel de principal sens al vieții fără de care chiar nu și-o pot imagina. Și dacă am enumera sub câte forme se poate deghiza această atitudine...mulți oameni ar rămâne uimiți.
Despre dependența de suferință și eliberarea de aceasta ne vorbește Eckhart Tolle în conferința de mai jos care merită cu prisosință timpul necesar (re)vizionării. Sper să fie de folos și aceasta, Vizionare plăcută :)



3. Cât timp pot încă suporta o situație de fapt, oamenii nu au motivația și nici răbdarea să aplice ceva din ce știu (sau să caute vreo soluție la "nu știu"). De unde știu asta? Pe lângă experiența proprie, statisticile acestui blog arată timpul pe care-l petrec vizitatorii pentru a viziona materialele (*fără numele lor, desigur). Așa se face că lucrurile ce țin de echilibrul psiho-emoțional sunt amânate muuuuult mai mult decât cele ce țin de echilibrul fizic.

Știu că suferința face bine. Dar încă nu mi-e ușor s-o privesc. Continui să lucrez la asta.

***
Câteva cărți remarcabile : 
- "Demonul amiezii. O anatomie a depresiei" -Andrew Solomon- comandă online aici-link (Volum finalist la Premiul Pulitzer, câștigător al National Book Awards și inclus în lista The Times a celor mai bune o sută de cărți ale deceniului);
- "Exerciții de meditație pentru depașirea depresiei" - M. Williams, J. Teasdale, Z. Segal, J. Kabat-Zinn - comandă online aici-link;
- "Ieșirea din depresie" -Dominique Barbier- comandă online aici-link;
- "Învinge depresia înainte ca ea să te învingă" -Robert L. Leahy- comandă online aici-link;
- "Flux. Psihologia fericirii" -Mihaly Csikszentmihalyi- comandă online aici-link;
- "Un minut la psiholog. Strategii ca să rămâi sănătos într-o lume nebună" -A.A. și D.N. Lazarus- comandă online aici-link.
***
Dacă ai ajuns pentru prima dată în căsuța mea virtuală, îți spun bine ai venit! Articolele pe care le vei găsi aici cuprind informații utile pentru dezvoltarea noastră dar și recomandări de filme sau materiale video ce aduc bucurie pentru suflet. Poți căuta un subiect care îți place folosind lista "Articole recomandate" și cuvintele cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag 💗



vineri, 26 februarie 2016

Liberul arbitru - descoperiri care dizolvă credințe de bază

"Este omul în gândirea și în acțiunea sa o ființă spirituală liberă, sau el stă sub constrângerea unei necesități implacabile, care se impune asemenea unei legi pure a naturii? Puține întrebări au fost examinate cu atâta agerime de spirit ca și aceasta. Ideea libertății voinței omenești a găsit numeroși adepți înfocați, cât și adversari înverșunați.

Există oameni care, în patosul lor moral, declară drept spirite mărginite pe toți aceia care pot să nege un fapt atât de evident ca libertatea. Alții, dimpotrivă, văd culmea lipsei de spirit științific în a crede întreruptă valabilitatea legilor naturii în sfera acțiunii și gândirii omenești. Unul și același lucru este considerat când bunul cel mai de preț al omenirii, când cea mai gravă iluzie." - fragment din "Filosofia libertății" - Rudolf Steiner.


Când lucrurile rămân la nivel filozofic mai e cum mai e. Dar oare cum ar fi reacționat Rudolf Steiner la aflarea veștii că s-a demonstrat experimental că liberul nostru arbitru nu este doar...discutabil, ci chiar e o iluzie? De fapt, nu știu câți oameni reacționează calm când află astfel de vești.

Mi-aduc aminte că acum câțiva ani, când am aflat pentru prima dată de rezultatele experimentului lui Benjamin Libet dintr-un video (detalii în materialele de mai jos), am avut o reacție cel puțin copilărească: l-am închis înainte de a-l termina de vizionat și am ieșit în grădină prefăcându-mă că nu am văzut nimic 😃. Abia după câteva zile mi-am strâns curajul de a-l relua, revenind cât de cât pregătită psihic să renunț la un sac de credințe (chiar mai mult..😃) care presupuneau existența liberului arbitru. Bineînțeles că renunțarea la respectivele credințe a durat mai mult 😁, dar asta e o cu totul altă poveste.

Vă amintiți ce ați simțit când ați aflat că nu există Moș Crăciun? Eu da. Cred că momentul de care spuneam a fost pentru mine mai grav de atât 😁. Pentru că nu-mi place să dau astfel de vești am tot amânat subiectul. Însă nu puteam să-l evit la nesfârșit. Pentru că, deși e ceva ce ne scoate din zona de confort psihic, e strict necesar pentru pasul următor în dezvoltarea personală. Și pentru că ignoranța ne costă nu doar timp prețios ci și bani investiți în diverse cursuri fără rezultate reale în viața cotidiană.

Primul material pe care îl recomand în acest sens este discursul TED al domnului prof.univ.dr. Daniel David - Şeful Catedrei de Psihologie Clinică și Psihoterapie, Universitatea "Babeş-Bolyai", un om cu o activitate științifică impresionantă (CV-aici). Este un discurs foarte bine structurat și argumentat ce cuprinde o analiză a conceptului de liber arbitru și a implicațiilor uriașe ce decurg din faptul că liberul arbitru este o iluzie:


Al doilea material video este o ediție a emisiunii "Mistere la granițele cunoașterii" din seria realizată de domnul Daniel Roxin, ediție în care îl are ca invitat pe domnul prof.univ.dr. Leon Zăgrean - cordonator al Departamentului de fiziologie și neouroștiințe fundamentale din cadrul Universității de Medicină și Farmacie "Carol Davila" București. Domnia sa este Om deosebit preocupat nu doar de creier și neuroștiințe ci și de conștiință, este un bun prieten al meu și al blogului, iar dacă sunteți cititori mai vechi îl cunoașteți deja. Dacă nu, iată CV-ul aici-link.

Vizionând emisiunea veți afla detalii despre experimentele care au condus la concluzia că liberul arbitru este o iluzie, despre mecanismele care fac posibilă manipularea prin intermediul marketingului și multe alte lucruri extrem de interesante și importante.. Vizionare plăcută!


"Calitatea liberului arbitru depinde de calitatea și cantitatea informației acumulate și asimilate, adică de experiența acumulată anterior." - Leon Zăgrean. De aici importanța extraordinară a educației copiilor și adolescenților (a ceea ce se înregistrează în subconștientul lor) dar și a dezvoltării personale în cazul adulților - în sensul transformării tiparelor mentale din subconștient și a creșterii gradului de conștientizare.

Chiar dacă primele experimente ale lui Libet arată faptul că liberul arbitru este o iluzie, acesta a continuat cercetările, a făcut alte experimente, iar acestea din urmă au indicat faptul că oamenii au capacitatea de a acționa CONȘTIENT pentru a opri deciziile inconștiente ale creierului lor.

Această concluzie a lui Benjamin Libet este confirmată de psihologul Daniel Kahneman, care susține că primele decizii ale creierului sunt generate de sistemul inconștient al creierului, dar asupra acestora sistemul conștient poate aplica o "decizie de veto". Nu știu alții cum sunt, dar eu cred că avem acest "drept de veto", deoarece se vede clar că gradul de conștientizare al unui om poate fi crescut în mod conștient.

Ce știu sigur, este că în cazul în care mi-ar veni dintr-un impuls inconștient să fac o faptă gravă, acest "drept de veto" al conștientului mă oprește. Ce ne facem însă cu acei oameni care NU-și opresc aceste impulsuri inconștiente???? Nu-mi rămâne decât să mă bucur că există legi care să-i oprească măcar teoretic (prin intermediul fricii de a-și pierde libertatea) pe cei care nu au încă gradul de conștiență care implică acceptarea semenilor și a părerilor acestora 😁.
***
Alte materiale conectate cu informații foarte interesante: despre creier aici-link, despre "jocurile" minții  aici-link, despre funcționarea minții aici-link. Despre o altă descoperire care dizolvă credințe de bază am vorbit aici-link.

Cărțile pe care le recomand astăzi  abordează gândirea din perspective diferite aducând fiecare clarificări utile pentru viața cotidiană (*livrarea se face gratuit pentru orice comandă oriunde în țară):
- "Iluzia voinței conștiente" -Daniel M. Wegner- comandă online aici-link;
- "Iluzia utilizatorului" -Tor Nørretranders- comandă online aici-link;
- "Creierul. Povestea noastră" -David Eagleman- comandă online aici-link;
- "Incognito. Viețile secrete ale creierului" -David Eagleman- comandă online aici-link;
- "Mintea. O călătorie spre centrul ființei umane" -Daniel Siegel- comandă online aici-link;
- "Gândire rapidă, gândire lentă" -Daniel Kahneman- comandă online aici-link.
***
Dacă ești pentru prima dată aici, îți spun bine ai venit! Toate articolele și materialele pe care le vei găsi în acest spațiu virtual au darul de a ne ajuta să creștem și să devenim din ce în ce mai conștienți de posibilitățile noastre și de natura realității în care trăim. Poți căuta un subiect anume utilizând lista cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag 💗


marți, 5 ianuarie 2016

Despre Viață, lecții de viață și adevărata Libertate

Începutul fiecărui an seamănă cu o foaie albă de hârtie pe care oamenii își schițează visele. Unii mai timid, cu mai puțină încredere în viitor și/sau în potențialul lor, alții mai îndrăzneț, alții permițând imaginației să atingă cerul. Oricare ar fi situația, aceste schițe sunt utile deoarece claritatea dorințelor noastre asigură o bună concentrare a puterii interioare spre transformarea lor în realitate.
Dar definirea clară a dorințelor nu e suficientă. Atâta vreme cât nu învățăm lecțiile trecutului, calitatea experiențelor pe care le trăim nu va crește, ci ele se vor repeta la nesfârșit cu "actori" diferiți dar cu același final. Pentru că, așa cum spunea Albert Eistein: "Nu putem rezolva probleme folosind același tip de gândire cu care au fost create."
Pentru mine, 2015 a fost un an cu multe provocări. Am scris mai puțin și am reflectat mai mult, am privit mai puțin în afară și am plonjat mai mult în adâncimile ființei, am forțat deschideri spre colțurile întunecate și neexplorate ale acesteia. E un fel de...chirurgie, provoacă dureri de...ego :)), dar este atât de eficientă încât merită tot efortul.
S-au dărâmat multe lucruri în care credeam (chiar multe :))) - link) și foarte puține dintre ele au mai rămas în picioare (link). Treaba asta nu a fost foarte confortabilă :)) pentru că setul de credințe și valori pe care le avem la un moment dat formează fundația pe care ne sprijinim motivația și ne justifică acțiunile. Astfel, mi s-a confirmat din nou că adaptarea la incertitudini este una dintre cele mai importante chei ale transformării interioare. Mi-am dăruit mai mult timp să mă observ și să observ ce se întâmplă în jurul meu, am "locuit" mai mult pe pământ și am fost mai puțin cu capul în nori. Am observat că asta ajută mult la adaptarea în acest plan și nu numai.
2015 mi-a confirmat încă o dată că transformarea interioară din ultimii ani chiar m-a ajutat foarte mult să-mi schimb perspectiva asupra experiențelor de viață (link) și, chiar dacă drumul a fost dificil, a meritat fiecare strop de energie investit. Am realizat încă o dată că întrebările potrivite (autoinvestigația) ne conduc direct spre Adevăr și ne oferă cea mai scurtă și simplă cale către Conștiență, Libertate și Pacea interioară. Dar asta, desigur, se întâmplă cu ușurință doar dacă ne-am săturat să ne mințim pe noi înșine și să ne ascundem după măști și justificări fabricate de mintea noastră jucăușă :))
Da, a început un an nou nouț. Dar spre deosebire de alți ani în care obișnuiam să fac schițe și planuri, acum am lăsat foaia albă, imaculată. Doar am suflat peste ea cu... pasiunea sufletului meu. Pentru că, după toate lucrurile pe care le-am învățat, știu că Universul știe deja ce îmi doresc și mai știu că totul va fi bine :)
*
*    *
M-am gândit că primul dar video din acest an trebuie să fie neapărat unul de suflet. Așa că am "preparat" unul cu Gangaji - o prezență specială a timpului nostru ale cărei învățături deschide mințile și inimile tuturor celor care o ascultă. Mai jos este un fragment dintr-o conferință a sa în care ne vorbește despre Libertate - privită ca eliberare de povești, atașamente, compromisuri și minciuni pe care ni le spunem nouă înșine sau celorlalți. În cazul vizionării fără distrageri se poate constata un minunat efect terapeutic..♥  (*click pe HD pentru o calitate maximă a imaginii)


Celelalte materiale video cu Gangaji se găsesc sub formă de listă aici-link.
Recomandările de astăzi conțin diverse moduri de a privi lumea și viața dar au câteva lucruri foarte importante în comun - eliberează mințile de "povești", aduc simplitate, împăcare și pace sufletească (transport gratuit pentru orice comandă oriunde în țară):
"Doar rămâi tăcut" -H.W.L. Poonja (Papaji)- comandă online aici-link.
"Cine sunt eu?" -Ramana Maharshi- comandă online aici-link;
"Invățăturile lui Ramana Maharshi" -Arthur Osborne- comandă online aici link;
"Eliberarea de cunoscut" - Jiddu Krishnamurti - comandă online aici-link;
"Cine-ai fi tu fără povestea ta" -Byron Katie- comandă online aici-link;
"Pune-ți gândirea sub semnul întrebării și schimbă lumea" -Byron Katie- comandă online aici-link.
***
Dacă ești pentru prima dată în acest spațiu virtual, îți urez bun venit! Ideea centrală a acestei pagini este Dezvoltarea Personală Integrală pe care am definit-o aici-link. Poți căuta un subiect care să-ți placă utilizând listele "Articole recomandate", Resurse video, cuvintele cheie din coloana din dreapta și căsuța "caută" din aceeași coloană (sus). Poți primi direct pe mail articolele care apar dacă te abonezi cu adresa de mail în formularul din dreapta. 
Vă doresc tuturor un an cu multe împliniri și pace sufletească   *>:D< îmbrăţişare

miercuri, 2 iulie 2014

Abandonează-te Inimii Tale

"Suntem aici în serviciul întregii lumi care se trezește. Aceasta este ceea ce va aduce lumii Pace și Libertate. Este ceva ce începe cu fiecare dintre noi. Începe cu...tine." - Gangaji.

Deși se crede că criza mondială provoacă crizele la nivel individual, în realitatea este exact invers: criza pe plan global este reflexia și rezultatul crizelor la nivel individual. De aceea nu mai avem timpul și energia să ne preocupăm de ceilalți și ne pasă cel mult de cei din familie și de cei din cercul de prieteni foarte apropiați. De aceea ne-am îndepărtat atât mai mult unii de ceilalți până când am uitat de compasiunea de care suntem capabili prin însăși natura noastră umană.

Drumul autocunoașterii nu este unul tocmai ușor, de aceea doar cei curajoși aleg să-l parcurgă până la capăt. Doar cei curajoși rezistă provocărilor care apar și care sunt din ce în ce mai mari pe măsură ce înaintăm pe acest "drum". De aceea, nu pot decât să mă bucur când văd că cei curajoși sunt din ce în ce mai mulți și să-i felicit atunci când îi întâlnesc.

Suntem în acest moment 7.344.098.123 - când veți citi aceste rânduri cifra va fi deja alta. Spun asta deoarece am găsit de curând site-ul care oferă cifra exactă corespunzătoare momentului. Este cu adevărat impresionant să vezi/simți live pulsul omenirii - iată site-ul aici-link.


Îți poți imagina cum ar fi ca măcar 10% din populația lumii ar fi conștientă de faptul că acest Organism pe care îl formăm împreună este cu adevărat VIU? Conștienți de faptul că fiecare amprentă pe care o lăsăm în sufletul celuilalt este o amprentă pe care o lăsăm în sufletul acestui Organism Viu din care facem parte fiecare.

Cu gândul la aceste lucruri și la cei care mi-au scris că s-au îndrăgostit de blândețea, vocea și învățăturile lui Gangaji, am tradus un nou video ce conține câteva clarificări importante pentru minte și în același timp pentru suflet. Cu adevărat terapeutic în mod holistic. Vizionare plăcută prin ochii sufletului...


Articole conectate: Despre gestionarea și vindecarea suferinței, Iluminarea - transcenderea limitelor umane, Cine ești tu...cu adevărat și două documentare importante din "musai list" ce pot fi vizionate: aici-link și aici-link.

Cărți ce ne pot ghida pe tema investigării de sine:
- "Diamond in Your Pocket" (*engl.)-Gangaji- comandă online aici-link;
- "Doar rămâi tăcut" -H.W.L. Poonja (Papaji -maestrul lui Mooji)- comandă online aici-link;
- "Evanghelia lui Ramana Maharshi" -Ramana Maharshi- comandă online aici-link sau aici-link;
- "Cine Sunt Eu?" -Ramana Maharshi- comandă online aici-link;
- "Invățăturile lui Ramana Maharshi" -Arthur Osborne- comandă online aici link;
- "Trezirea inteligenței" -Jiddu Krishnamurti- comandă online aici-link;
- "Eliberarea de cunoscut" -Jiddu Krishnamurti- comandă online aici-link;
- "Realitatea, spiritualitatea si omul modern" -David R. Hawkins- comandă online aici-link sau aici-link;
- "Liniștea vorbește" -Eckhart Tolle- comandă online aici-link;
- "Puterea prezentului" -Eckhart Tolle- comandă online aici-link;
- "Puterea prezentului - ghid practic" -Eckhart Tolle- comandă online aici-link;
- "Cum să ajungi la pacea interioară" (CD audio) -Eckhart Tolle- comandă online aici-link.
***
Dacă este pentru prima dată când ai ajuns pe această pagină, îți urez bun venit! Chiar dacă la prima afișare a paginii apar doar 5 articole, există câteva sute care te așteaptă, așa că ai de unde alege :)). Poți folosi lista cuvintelor cheie coloana din dreapta pentru a căuta mai ușor un subiect pe placul tău. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag 💗



marți, 19 noiembrie 2013

Frica de libertate

La prima vedere expresia de mai sus nu are sens. Asta deoarece de-a lungul istoriei Omul și-a dorit mereu să fie liber, liber de atașamente, de credințele care îl limitează, de "sistem" și de toate constrângerile de orice natură.

Însă pe drumul cunoașterii, după cum știți, în stările de maximă sinceritate față de noi înșine putem observa că aceste constrângeri ne sunt foarte utile. "Constrângeri utile" pare o contradicție, nu? Și totuși nu e. Spun că ne sunt utile deoarece acestea funcționează foarte bine ca și scuze pentru sistemul de valori pe care îl arătăm celorlalți dar care nu se reflectă în acțiunile noastre, pentru lucrurile pe care le-am spus și nu le respectăm, pentru acelea pe care vrem să le îndeplinim dar nu le realizăm și, în general, pentru toate neputințele noastre.

Dar poate e mai bine să facem un exercițiu de imaginație:
V-ați gândit vreodată cum ar arăta viața fără nici o grijă și  fără nici o constrângere? Cum ar fi să nu ne fie teamă de absolut nimic și să simțim că întreg Universul ne e cu adevărat prieten?

Știu. Este un exercițiu de imaginație foarte greu, mai greu decât pare la prima vedere. Deși ne place să spunem că ne putem imagina orice, o astfel de libertate este greu de imaginat. Și dacă reușim totuși să oprim zgomotul de fond al minții pentru o clipă și să gustăm măcar în imaginație din stărea de libertate totală, vom sesiza că un fior rece ne străbate șira spinării fără să ne dăm seama neapărat de ce.


Mi-amintesc că atunci când am auzit prima dată că oamenilor le este teamă de libertate am concluzionat cu multă superficialitate că acesta este un nonsens. Însă după ce am simțit eu însămi fiorul fricii de libertate mi-am dat seama cât sens există în cuvintele din expresia din titlu. Mi-am dat seamă că de fapt aceasta este teama de necunoscut, mai concret, ne e teamă că în starea de libertate totală a ființei vom descoperi o mulțime de lucruri pe care nu ne-ar plăcea să le aflăm despre noi înșine. Și asta pentru că "acolo" în libertatea totală nu se mai găsesc scuzele din constrângeri.

Gândindu-mă la aceste lucruri, am ales să dau mai departe un fragment dintr-un satsang a lui Mooji care știu că o să vă placă deoarece ne oferă un nou mod de a privi acest subiect. Pentru că nu e doar important pentru autocunoaștere ci și amuzant, așa cum îl știți...


Biografia lui Mooji se găsește aici (link), iar celelalte articole ce conțin fragmente din sastang-urile sale sunt aici (link). Câteva puncte de vedere despre libertate se găsesc și aici (link-1 , link-2).

Recomand cu drag următoarele cărți care constituie un suport important în autoinvestigatie (toate beneficiază de transport gratuit oriunde în țară):
- "Doar rămâi tăcut" -H.W.L. Poonja (Papaji - maestrul lui Mooji)- comandă online aici-link;
- "Evanghelia lui Ramana Maharshi" -Ramana Maharshi- comandă online aici-link;
- "Cine Sunt Eu?" -Ramana Maharshi- comandă online aici-link;
- "Eu sunt acela. Dialoguri despre absolut" -Nisargadatta Maharaj- comandă online aici-link;
- "Dizolvarea egoului. Realizarea sinelui" -David R. Hawkins- comandă online aici-link;
- "Eliberarea de cunoscut" -Jiddu Krishnamurti- comandă online aici-link;
- "Experiența conștientizării" -Ovidiu Brazdău- comandă online aici-link.
***
Dacă ești pentru prima dată aici, îți urez bun venit! Ideea de bază a acesteia este dezvoltarea personală integrală așa cum am descris-o aici (link). Sper să găsești lucruri frumoase dar și utile călătoriei tale spre tine însuți fie în lista "Articole recomandate" fie în tabelul cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag  💗*>:D< îmbrăţişare



joi, 26 septembrie 2013

Vampirismul psihic (ne)rafinat (5) - Bullying

Dacă în primele articole din seria dedicată vampirismului psihic am vorbit despre formele rafinate ale acestuia, cred că a venit vremea să aduc în atenție forma extremă a abuzului, cea pentru care nu s-a găsit încă o traducere în română, numită în engleză - Bullying.

Bullying înseamnă agresiunea sub forma ei cea mai profundă, este impunerea dominației asupra celorlalți prin utilizarea forței și a altor metode precum: amenințări, constrângere, umilire, etc.. Este genul de comportament care se adâncește prin repetare sistematică până ajunge să fie o obișnuință în viața celui abuzat. Este comportamentul care pur și simplu produce teroare în viața persoanei țintă.

Acest tip de abuz poate avea loc între doar două persoane însă formele atroce sunt acelea în care abuzatorul are și "ajutoare" care amplifică efectul comportamentului asupra celui abuzat.

Formele de manifestare sunt atât de variate încât fiecare dintre acestea ar merita o discuție separată. Mergând pe firul cronologiei unei vieți enumăr câteva tipuri de bullying :
- asupra copiilor de către ceilalți copii, părinți, profesori, alți adulți, etc.;
- asupra adolescenților - la fel ca mai sus;
- asupra adulților - de către un alt membru al familiei; la locul de muncă de către șefi, colegi; în sistemul medical și administrativ; în închisori de către colegi și supraveghetori, pe internet, etc.

Efectele bullying-ului sunt complexe și pot duce la comportamente extreme ale persoanei abuzate acestea plecând de la sinucidere și ajungând pâna la explozii de violență extremă asupra altor persoane. Așa cum probabil știți, criminalii în serie sunt în proporție de 99% victime ale abuzului de acest tip în perioada copilăriei.

Din punct de vedere energetic - bullying-ul lasă victima la pământ. La rândul ei, persoana abuzată are de ales între a-și căuta puterea eliberării în interior sau a se "alimenta" abuzând la rândul ei pe altcineva. Și cum puterea interioară nu este ceva foarte cunoscut și nici ușor accesibil, cele mai multe persoane abuzate aleg varianta de a abuza la rândul lor. Acesta este mecanismul prin care violența naște violență.

Dacă tot suntem în mediul virtual, cred că este potrivit să punctez căteva lucruri despre cyber-bullying - abuzul extrem prin intermediul tehnologiei și internetului.

Cyber-abuzatorul este de regulă persoana avidă de a provoca scandaluri virtuale, avidă de comentarii în contradictoriu, de polemici interminabile, polemici în care își etalează cu emfază cunoștințele și/sau cunoașterea străduindu-se astfel convingă pe toată lumea că acestea sunt singurele adevăruri valabile.

Adevărurile sale "universale" sunt mascate în majoritatea cazurilor de cele mai bune intenții și pot lua forme dintre cele mai sofisticate. Poate cea mai sofisticată dintre acestea este agresiunea cu propriile principii ale țintei. Altfel spus, abuzatorul îți răstălmăcește principiile (credințele) pentru a-ți arăta că realitate nu le respecți.

În lumea denumită "spirituală", a bate pe cineva cu propriile "arme" (credințe) nu e deloc greu deoarece limitele acestor credințe/concepte sunt fluide și pot fi (re)interpretate la nesfârșit. Concret, cel mai des se uzează de "legea atracției" spusă sub forma: "atragi scandal pentru că nu ai învățat lecția acceptării și toleranței" și de legea reflectării sub forma "respingi pe ceilalți pentru că ei îți oglindesc părțile tale neacceptate".

Dacă ducem la extrem lecția toleranței sau legea reflectării reiese de aici că ar fi natural să stăm să fim abuzați la infinit. Dar oare ce ființă consideră că e normal așa ceva? Care ar fi finalitatea unei vieți dedicate abuzului? Să ne vrea oare Dumnezeu nefericiți? Sunt întrebari retorice, desigur.


Eu cred că ducerea la extrem a acestor legi creează o confuzie, una care poate genera abuzuri și mai mari și foarte bine mascate. Confuzia constă în stabilirea limitei până la care acceptarea poate fi posibilă astfel încât fiecare dintre noi să rămână cu energia vitală pe plus. Sigur știți la ce mă refer, așa că nu insist.

Pentru că am trăit în viața mea experiențe de abuz duse la extrem, pot spune că agresiunea (de orice natură) nu are cum să înceteze și nu va înceta decât în momentul când spunem NU. ATÂT. AJUNGE. 

Acest articol nu este doar rezultatul experiențelor trecute ci și a două experiențe recente de pe facebook. Desigur, și celelalte cinci articole (link-1, link-2, link-3, link-4 link-5) au fost "inspirate" și de experiențe virtuale. Am crezut că ele sunt suficiente pentru a opri acest gen de abuz, dar se pare că m-am înșelat. Apoi am scris un altul și mai clar - link-6 dar nici așa nu a fost de ajuns.

Nu am de apărat nici o "imagine" pentru că nu cred că am una și nici nu depind de ea chiar dacă s-ar considera că am. De aceea m-am gândit că aceste gânduri merită scrise și sub forma asta spre a (re)aminti că spiritualitatea este cu totul altceva decât acceptarea infinită a abuzurilor de orice natură ar fi ele.

Și da, sunt recunoscătoare celor care m-au "inspirat" să scriu acest articol dar asta nu înseamnă că voi tolera în continuare cyber-vampirii "spiritualistici" (mulțumesc lui Dan I. pentru inventarea acestui termen). Spun asta deoarece consider că viața sigur nu e o competiție cu ceilalți, cel mult cu noi înșine. Cred că viața este mai mult un dans al întregirii ființei, un dans al împăcării interioare, iar acest lucru, oricum ar fi, nu se petrece într-un spațiu în care există bullying, ci într-unul al liniștii.

În finalul acestei mici pledoarii iată un scurt speech al lui Mooji despre cum ar trebui să fie o relație.. (dacă subtitrarea nu pornește automat poate fi setată din butonul rotiță - bara de jos a player-ului).


În cazul când ești interesat de subiect, pentru completare merită citite și articolele cu link-urile de mai sus link-1, link-2, link-3, link-4, link-5link-6. Desigur, am scris și despre experiențele minunate din virtual, altfel nu aș mai fi acum aici și probabil aș șterge "crezul" meu din coloana din dreapta a acestei pagini.

Idei esențiale despre vampirismul energetic găsiți în următoarele cărți:
- "Pofte demonice. Vampirul psihic din noi și din ceilalți" -Barbara E. Hort- comandă online aici-link sau aici-link;
- "Vampirii energetici" -Albert J. Bernstein- comandă online aici-link;
- "Dragoste sau sclavie?" -Walter Riso- comandă online aici-link sau aici-link;
- "Iubiri toxice" -Walter Riso- comandă online aici-link;
- "Oameni toxici" -Marsha Petrie Sue- comandă online aici-link sau aici-link.
***
Dacă ești pentru prima dată aici, mă bucur să-ți urez bun venit! Ideea de bază a acestui site urmărește dezvoltarea personală și tot ce ne ajută să avem o viață bună. Sper să găsești lucruri interesante în lista cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag 💗


joi, 29 august 2013

Declarația Drepturilor Omului sau Despre Libertățile noastre din realitate și din mediul virtual

Deși unele lucruri par de la sine înțelese, experiențele pe care le-am trăit în ultima vreme și acelea prin care am văzut că trec cei din preajma mea mi-au demonstrat că nu e chiar așa cum pare. Există încă o ceață care învăluie subiectul libertate, mai exact granițele ei și drepturile și responsabilitățile pe care le avem când conviețuim în societate.

Declarația Universală a Drepturilor Omului este un act care a fost proclamat de către Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 10 decembrie 1948. Acest act constituie "un ideal comun spre care trebuie să tindă toate popoarele și toate națiunile, pentru ca toate persoanele și toate organele societății să se străduiascã, având această declarație permanent în minte, ca prin învățătură și educație să dezvolte respectul pentru aceste drepturi și libertăți" (citat din actul respectiv).

Deși aș da un copy-paste aici întregului document pentru că îl consider foarte important (dar insuficient cunoscut și respectat), nu doresc să ocup spațiul articolului - îl puteți găsi aici (link important). Aici mă voi opri doar la trei articole cuprinse în declarație, articole care consider că prezintă o importanță majoră pentru o mai bună relaționare în realitate și în mediul virtual:

Articolul 1
Toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și în drepturi. Ele sunt înzestrate cu rațiune și conștiință și trebuie să se comporte unele față de altele în spiritul fraternității.

Cum spuneam, deși pare de la sine înțeles că (în esență) suntem egali, că avem fiecare rațiune și conștiință, privind în jurul nostru observăm fără efort cum destui oameni încearcă asiduu să-i convingă pe ceilalți că sunt mai "speciali", că au găsit adevărul suprem (unic), că sigur au "dreptate" și că, în virtutea acestor "calități", trebuie "urmați" în ceea ce spun. Atât de multe discuții care respectă acest tipar am văzut și am citit (în realitate și în mediul virtual) și desigur cunoașteți, încât consider că este strict necesar să ne reamintim câteva dintre drepturile noastre de bază. Cu siguranță, dacă am avea în minte măcar 5 minute pe zi acest articol 1 din declarație, am regăsi o bună parte din liniștea vieților noastre plus că nu s-ar mai consuma inutil atâta energie pe contraziceri și discuții fără "învingători".  

În privința motivelor pentru care oamenii încearcă să-i convingă pe ceilalți de diverse lucruri, cel mai important dintre ele consider că este nevoia de recunoaștere (publică) - o nevoie firească  (de văzut piramida lui Maslow aici-link) însă care scapă de sub control multora. La o privire mai atentă se poate constata că această nevoie de recunoștere provine dintr-un nivel scăzut al stimei de sine, sau, mai simplu spus, provine din tipare de gândire (subtile) precum: "dacă ceilalți mă vor recunoaște ca fiind mai bun decât ei, atunci mă voi simți  poate mai bine".

Nu vreau ca această discuție să ia o turnură ce ține de spiritualitate pentru că aceste drepturi nu țin de credințele noastre ci de un minim respect strict necesar tuturor pentru a conviețui în societate. De aceea nici nu voi aplica principiile după care eu îmi conduc viața ci mă voi opri la a spune că oamenii care încearcă să-i convingă pe ceilalți că dețin "adevăruri universale" sunt abuzatori (vampiri psihici) și că este în regulă să părăsim respectivul spațiu în care suntem agresați pentru credințele noastre. Că recunoașterea publică este o hrană pentru ego dar nu este una care să țină de "foame", aceasta este o cu totul altă poveste.

Articolul 18
Orice om are dreptul la libertatea gândirii, de conștiință și religie; acest drept include libertatea de a-și schimba religia sau convingerea, precum și libertatea de a-și manifesta religia sau convingerea, singur sau împreună cu alții, atât în mod public, cât și privat, prin învățătură, practici religioase, cult și îndeplinirea riturilor.

Aceste drepturi mi se par foarte importante mai ales acum când descoperirile privind câmpul conștiinței vin din mai multe domenii (fizică, biologie, neuroștiințe, etc.) și când din ce în ce mai mulți oameni acceptă existența acelui "ceva" ce există dincolo de materia condensată.

În ceea ce privește exprimarea publică, consider potrivit să fac o subliniere (sau să-i spunem update) declarației de mai sus, anume una referitoare la exprimarea virtuală.

Consider că un blog (sau pagina de Facebook a unei persoane) este un spațiu privat și public în același timp. Un spațiu în care autorul/administratorul publică ceea ce consideră de cuviință, convingeri proprii sau idei cu care acesta rezonează. Părerile cititorilor sunt binevenite și utile, în ideea unei interacțiuni între cel care oferă informația și cel care beneficiază de ea. Libertatea acordată cititorilor este exprimată prin acordarea oportunității de a posta comentarii și consider că, în mediul virtual, acceptarea comentariilor semnate "Anonim" reprezintă maxima deschidere.

Firesc ar fi ca, în virtutea articolului 18, aceste comentarii să se oprească la sensul propriu al cuvântului "păreri" și să nu se transforme în prilej de ironii, sarcasm (link) sau injurii la adresa autorului blogului/paginii Facebook. Dar, după cum ați observat, atât pe bloguri și pe Facebook, acest lucru nu este respectat, iar limita respectului reciproc este de multe ori depășită în mod abuziv.

Dincolo de lucrurile reci precum "regulile", un blog (sau pagina de Facebook a unei persoane) este asemeni casei celei/celui care scrie pe ea.  Iar în acest context, a intra în casa cuiva și apoi să-i spui gazdei că are o casă aiurea și că mobila este de cel mai mare prost gust este o atitudine pe care... nu doresc să o etichetez (bineînțeles, aceasta este o metaforă destul de blândă pentru ceea ce se întâmplă în mediul virtual).

Mă întreb retoric: cui anume am spune că are o casă urâtă dacă persoana (care scrie) nu ar deschide "ușa" prin care noi să intrăm în casa lui? Altfel spus: dacă cineva deschide o ușă spre sufletul său - în realitate (sau pe o pagină web publicând niște gânduri) cred că nu e firesc ca cei care ascultă (respectiv - citesc) să profite de această ușă pentru pentru a intra cu bocancii și a-i strecura prin ea frustrările personale.

Finalizez acest fragment subliniind că starea de bine oferită de ironii și sarcasm (celui care practică le practică) este de foarte scurtă durată și nu îl poate vindeca de frustrările proprii. Iar dacă este vorba despre părerile contrare, acestea pot fi exprimate într-o discuție într-un mod asertiv.

Articolul 19
Orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat.

Acest articol din declarație aproape că nu necesită alte comentarii. Dar ca să fie și mai clare lucrurile adaug aici drepturile asertive destul de cunoscute dar tot făcute uitate atunci când vine vorba despre comentariile/părerile expuse în mediul real și virtual în aceeași măsură. Aceste drepturi sunt:
  1. dreptul de a decide care sunt scopurile şi priorităţile personale;
  2. dreptul de a avea valori, convingeri, opinii proprii;
  3. dreptul de a nu te justifica şi a nu da explicaţii privind viaţa ta;
  4. dreptul de a spune celorlalţi cum ai dori să se comporte cu tine;
  5. dreptul de a te exprima fără să-l răneşti pe celălalt;
  6. dreptul de a spune NU, NU ȘTIU, NU ÎNȚELEG sau NU MĂ INTERESEAZĂ;
  7. dreptul de  a cere informații şi ajutor;
  8. dreptul de  face greșeli și de a te răzgândi;
  9. dreptul de a fi acceptat ca imperfect;
  10. dreptul de  a avea uneori performanțe mai scăzute decât potențialul tău;
  11. dreptul de a avea relații de prietenie cu persoanele pe care le consideri potrivite și de a-ţi schimba prietenii când nu te mai simți confortabil în preajma lor;
  12. dreptul de a-ţi dezvolta viața așa cum îți dorești.
Dincolo de toate acestea, în esență, cred că Viața noastră este despre Libertate - cu precizarea importantă că este atât despre libertatea noastră (individuală) cât și despre libertatea celorlați în aceeași măsură. Altfel spus, despre a învăța să respectăm linia invizibilă care ne definește granițele personalităților noastre. Nu avem cum să ajungem la acel UNU care suntem ca esență la nivel global până nu învățăm să ne respectăm reciproc. Despre spiritualitate nu aș îndrăzni să vorbesc până atunci.
***
E atât de mult loc în (pentru) fiecare dintre noi...atât de mult loc, atâta libertate, iar acolo - în esența a ceea ce suntem - e atât de multă pace. Nu e nevoie să abuzăm (link) pe nimeni pentru a o găsi. 
Toți oamenii sunt în esență frumoși și buni. Dar numai respectându-ne reciproc spațiul personal putem scoate la iveală tot ce e mai bun în noi și în ceilalți. Cumva, într-un mod irațional, de un singur lucru sunt foarte sigură: anume acela că într-un final ne vom înțelege reciproc cu toții. 
*>:D< îmbrăţişare
Un articol care completează subiectul există aici (link) dar merită citită și toată seria de aici (link).


Dacă ești pentru prima dată în căsuța mea virtuală, îți urez bun venit! Sper să găsești subiecte care să-ți placă în lista "Articole recomandate" sau în tabelul cuvintelor cheie, ambele liste fiind situate în coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag   *>:D< îmbrăţişare